Recenzie - Teatrelli
Maria de Buenos Aires

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

RECENZII:

„Spectacolul „Maria de Buenos Aires” realizat de Răzvan Mazilu la Teatrelli, pe muzica lui Astor Piazzolla şi libretul lui Horacio Ferrer este unul dintre acele momente când spectacolul-întâlnire devine o experienţă pe care îţi doreşti să o repeţi şi să o păstrezi cât mai îndelung ca pe o bijuterie sofisticată.” – Alina Epîngeac

„Ca în toate spectacolele sale, Mazilu are capacitatea de a echilibra prestaţiilor de prim-plan (cei trei actori şi acordeonistul) cu cele de ansamblu (orchestra şi corul) şi de a le plasa negreşit la nivelul performanţei maxime. Că a ieşit din cenuşiul pandemiei o asemenea Maria de Buenos Aires, colorată cu toate sonorităţile dramatice ale tangoului reinterpretat de Piazzolla, cu toată exuberanţa vizuală a costumelor originale şi a decorului ce-şi spun propria poveste, dar mai ales cu interpretarea plină de nerv şi de emoţie a performerilor este o minune.” – Sanda Visan în Adevărul

„Nu știu cum arată povestea Mariei din Buenos Aires spusă prin alte părți, dar versiunea de Răzvan Mazilu este seducătoare prin grija aproape religioasă cu care a construit personajele, modelându-le dintr-o plastilină fermecată și însuflețindu-le picurând asupra lor praf de stele.” – Radu Preda în B365.ro

„Ana Bianca Popescu, în rolul Mariei de Buenos Aires, a reliefat cu pregnanță natura încărcată de fervoare a trăirii și dăruirii personajului, prin întreaga ei ființă, prin voce, prin expresie, prin mișcarea care-i străbătea trupul până la vîrful degetelor, dincolo de momentele propriuzise de dans.” – Liana Tugearu în România Literară

„Actorul Gheorghe Visu și acordeonistul Emi Drăgoi au trăit intens, sensibil și profund, fiecare moment din partiturile lor. Și noi, alături de ei..” –  Cristina Sîrbu în Radio Romania Muzical

„O gură de oxigen este acest spectacol în mica noastră lume gri, cu chipuri acoperite de măști sterile, din ce în ce mai blocată în texte „necesare”, din ce în ce mai ruptă de poezie. Spectacolul lui Răzvan Mazilu este o explozie de culoare, de pasiune, de senzualitate, e o călătorie într-un spațiu și într-un timp al poeziei, al magiei, în care feminitatea era magnetică, seducătoare și avea forța copleșitoare a vieții și a morții. Spectacolul lui Răzvan Mazilu este un mic poem realist-magic, aproape un manifest pentru muzică și poezie într-un București cenușiu al anului 2021, rătăcit într-o istorie nouă.” – Monica Andronescu în revista Amfiteatru.

„Maria de Buenos Aires va coborî în Infern, apoi va trece prin Purgatoriu, pentru a ajunge în final în Paradis. În călătoria sa, va fi însoțită de o audiență care ar putea fi surprinsă să descopere o poveste altfel. Dar odată ce farmecul muzicii și versurile își fac loc în suflet, alături de magia interpretării și a muzicii, recompensa va fi o experiență bogată și emoționantă.” – Maria Zărnescu în Critical Stages

„Cu trăire interioară în cântec și dans, Ana Bianca Popescu este … “fantastică” în rolul Mariei, transmite pofta de viață a nefericitei femei ucise, devenită umbră simbol mereu vie. Lucian Ionescu uimește prin transformările rapite în cele cinci personaje care intervin în viața Mariei prin nuanța ținutei și expresiei. Personajele sale sunt desprinse dintr-o lume fantastică în realitate, prin inteligența creionării credibile a actorului, devin vis, dar și realitate. Absolut “fantastică” este interpretarea lui Gheorghe Visu a personajului dificil Spiritul, orbul amintind de Borges care cu poezie punctează evocarea Mariei și se implică adeseori direct în acțiune. Rolul este foarte dificil, dar Gheorghe Visu îi descifrează în amănunt substanța, îi dă cu multă sensibilitate, o aura emoțională solicitată de acest poem muzical.”  – Ileana Lucaciu în ileanalucaciu.blogspot.com