Archives: Events

de Esther F. Carrodeguas | regie: Mara Oprea  |  dramaturgie: Alex Gorghe | scenografie: Gabi Albu | sound design: Adrian Piciorea | lighting design: Nichita Teodorescu

cu: Titus Alin Apostu, Ama Beschieru, Andrei Calu, Ruxandra Maniu, Miruna Gabriela Olteanu, Vlad Pânzaru, Nicoleta Profir, Loredana Stoian, Mihai Trăsnea, Miruna Vatamanu

„Supernormali” este un Freak Show, un amestec de comedie neagră și realism crud, care își propune să vorbească despre o temă tabu: sexualitatea persoanelor cu dizabilități. Într-un context în care încă lipsesc legi de bază privind accesibilitatea și sprijinul social, spectacolul nostru e un exercițiu de science fiction social: o societate care nu reușește să ofere nici cele mai simple condiții de autonomie, dar care încearcă să discute despre dreptul fundamental la intimitate și plăcere.

Personajele de pe scenă (de la asistente sexuale, activiști, persoane cu diversitate funcțională, până la brutari cântăreți și polițiști cu felurite fetișuri) explorează contradicțiile unei societăți în care persoanele cu deficiențe sunt infantilizate, ascunse sau chiar abuzate de către propria familie. Prin situații la limita grotescului, „Supernormali” transformă publicul în martor incomod al unei realități ascunse în care întrebăm: cine decide ce este considerat „normal”? 

Spectacolul nostru e o oglindă spartă în care ne vedem cu toții fragmentele: frica, ipocrizia, dar și nevoia urgentă de recunoaștere a unui adevăr simplu: Oamenii cu deficiențe sunt oameni cu dorințe, plăceri și drepturi sexuale! Fiindcă sexualitatea nu e un privilegiu, ci un drept fundamental, indiferent de corpul în care trăiești!

Reprezentațiile programate în 29 și 30 octombrie și 1 și 2 noiembrie la Teatrelli, vor fi accesibilizate în limba semnelor române și vor fi urmate de sesiuni de Q&A cu dramaturgi, jurnaliști culturali și specialiști în domeniul dizabilității și incluziunii sociale.

29 octombrie: Q&A cu Esther F. Carrodeguas și cu echipa spectacolului. Moderator: Liviu Romanescu, director artistic Teatrelli

30 octombrie: Q&A cu dramaturgul Alex Gorghe, regizoarea Mara Oprea și cu echipa spectacolului. Moderator: Ionuț Sociu, dramaturg și jurnalist cultural

1 noiembrie: Q&A cu Daniela Tontsch, președinta CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România și cu Daniela Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut cu formări în terapia cognitiv-comportamentală – Institutul de Formare și Educare Relațională

2 noiembrie: Q&A cu echipa spectacolului și cu Andreea Szabo – activistă în domeniul dizabilității, antreprenor și licențiată în psihologie, președinte al Asociației CMT (Charcot Marie Tooth) România

O producție Teatrelli

În parteneriat cu: Instituto Cervantes din București și Consiliul Național al Dizabilității din România 

Mulțumiri: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Spectacolul conține efecte stroboscopice. Nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

de Esther F. Carrodeguas | regie: Mara Oprea  |  dramaturgie: Alex Gorghe | scenografie: Gabi Albu | sound design: Adrian Piciorea | lighting design: Nichita Teodorescu

cu: Titus Alin Apostu, Ama Beschieru, Andrei Calu, Ruxandra Maniu, Miruna Gabriela Olteanu, Vlad Pânzaru, Nicoleta Profir, Loredana Stoian, Mihai Trăsnea, Miruna Vatamanu

„Supernormali” este un Freak Show, un amestec de comedie neagră și realism crud, care își propune să vorbească despre o temă tabu: sexualitatea persoanelor cu dizabilități. Într-un context în care încă lipsesc legi de bază privind accesibilitatea și sprijinul social, spectacolul nostru e un exercițiu de science fiction social: o societate care nu reușește să ofere nici cele mai simple condiții de autonomie, dar care încearcă să discute despre dreptul fundamental la intimitate și plăcere.

Personajele de pe scenă (de la asistente sexuale, activiști, persoane cu diversitate funcțională, până la brutari cântăreți și polițiști cu felurite fetișuri) explorează contradicțiile unei societăți în care persoanele cu deficiențe sunt infantilizate, ascunse sau chiar abuzate de către propria familie. Prin situații la limita grotescului, „Supernormali” transformă publicul în martor incomod al unei realități ascunse în care întrebăm: cine decide ce este considerat „normal”? 

Spectacolul nostru e o oglindă spartă în care ne vedem cu toții fragmentele: frica, ipocrizia, dar și nevoia urgentă de recunoaștere a unui adevăr simplu: Oamenii cu deficiențe sunt oameni cu dorințe, plăceri și drepturi sexuale! Fiindcă sexualitatea nu e un privilegiu, ci un drept fundamental, indiferent de corpul în care trăiești!

Reprezentațiile programate în 29 și 30 octombrie și 1 și 2 noiembrie la Teatrelli, vor fi accesibilizate în limba semnelor române și vor fi urmate de sesiuni de Q&A cu dramaturgi, jurnaliști culturali și specialiști în domeniul dizabilității și incluziunii sociale.

29 octombrie: Q&A cu Esther F. Carrodeguas și cu echipa spectacolului. Moderator: Liviu Romanescu, director artistic Teatrelli

30 octombrie: Q&A cu dramaturgul Alex Gorghe, regizoarea Mara Oprea și cu echipa spectacolului. Moderator: Ionuț Sociu, dramaturg și jurnalist cultural

1 noiembrie: Q&A cu Daniela Tontsch, președinta CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România și cu Daniela Dumitrescu, psiholog clinician și psihoterapeut cu formări în terapia cognitiv-comportamentală – Institutul de Formare și Educare Relațională

2 noiembrie: Q&A cu echipa spectacolului și cu Andreea Szabo – activistă în domeniul dizabilității, antreprenor și licențiată în psihologie, președinte al Asociației CMT (Charcot Marie Tooth) România

O producție Teatrelli

În parteneriat cu: Instituto Cervantes din București și Consiliul Național al Dizabilității din România 

Mulțumiri: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Durata: 2h și 15 min

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Spectacolul conține efecte stroboscopice. Nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

—

La spectacolele Teatrelli sunt disponibile bilete cu preț redus pentru elevi, studenți, pensionari și persoanele care dețin certificat de handicap ușor sau mediu, în limita a 10% din capacitatea sălii, pentru fiecare categorie de preț.
Biletele pot fi achiziționate online, prin platforma Eventbook.ro, sau direct de la Casa de bilete Teatrelli.

Persoanele cu certificat de handicap accentuat sau grav beneficiază de bilete gratuite (conform Regulamentului de acces), disponibile pe baza unei rezervări la Casa de bilete Teatrelli (tel: 0735 560 692).

Un proiect de: Landi/Mignemi/Paris / Dramaturgie: Francesca Mignemi / Regie: Virginia Landi/ Cu: Giorgia Iolanda Barsotti, Eleonora Paris, Cristiana Tramparulo / Costume: Rossana Gea Cavallo / Muzică și sound design: Andrea Centonza / Lighting design: Laura De Bernardis / Tehnician sunet: Brando Nencini 

Producție: Teatro delle Donne – National Center for Dramaturgy / Cu sprijinul: Toscana Armunia-CapoTrave/Kilowatt Residence Center and Z.I.A. – Zona Indipendente Artistica

Proiect finalist la competiția „Under 35 Directors” a Bienalei de Teatru de la Veneția 2022

„Witch Is” investighează arhetipul femeii vrăjitoare — demonizată, marginalizată, stăpână totuși a propriului corp — și felul în care corpul feminin a fost și încă este un teren al conflictelor sociale și politice. Spectacolul folosește corpul, narativitatea și designul sonor pentru a construi o experiență teatrală tensionată și vizual puternică. Un ansamblu de trei actrițe se află pe scenă simultan, schimbând roluri și susținându-se reciproc într-un cadru care facilitează fluiditatea identităților și colaborarea artistică.

Principalele surse de inspirație ale spectacolului sunt „Malleus Maleficarum”, scris în 1487 de teologii dominicani Heinrich Krämer și Jacob Sprenger, manual ce stabilea criterii pentru identificarea, capturarea și eliminarea vrăjitoarelor și „Caliban and the Witch” de Silvia Federici, eseu care arată cum vânătoarea de vrăjitoare a fost de fapt un război împotriva femeilor, menit să le anihileze puterea socială. A fost un atac împotriva rezistenței pe care femeile, în special cele sărace, o opuneau extinderii relațiilor capitaliste. Vrăjitoare erau considerate toate femeile care nu se încadrau într-un criteriu al „normalității” și care își exercitau sexualitatea dincolo de limitele procreării: femei singuratice, bătrâne, cerșetoare, moașe, tămăduitoare, prostituate, adultere, femei care avortau sau practicau avortul.

Pentru creatorii spectacolului, Vrăjitoarea nu este doar o figură, ci un loc în care se întâlnesc istoria, folclorul, victimele și călăii. Spectacolul se desfășoară din trei perspective: cea a inchizitorilor, cea a femeilor acuzate de vrăjitorie și, în final, cea a femeilor din prezent, care reflectează asupra propriilor corpuri. Cuvântul este explorat în toate posibilitățile sale expresive și sonore: devine poezie, cântec rock, poezie ritmată ca o copilărie, formulă magică, confesiune, instrument de tortură. Actrițele joacă, cântă și dansează, creând mici momente ritualice pentru a spune nu o singură poveste, ci mai multe. Fragmente, piese de puzzle care, mai degrabă decât să alcătuiască un portret unic al Vrăjitoarei, aruncă lumină asupra părților lipsă. Vrăjitoarea este ceea ce nu mai există sau ceea ce este cenzurat. Vrăjitoarea este ceea ce rămâne după rug: duhoarea, cenușa, judecata, amețeala, ecoul unui țipăt în urechi, frica că, mai devreme sau mai târziu, ni s-ar putea întâmpla și nouă.

Regizoarea italiană Virginia Landi este una dintre cele mai interesante voci emergente din teatrul și performance-ul european. A absolvit regia de teatru la Civica Scuola di Teatro Paolo Grassi din Milano în 2017 și artele vizuale la Universitatea IUAV din Veneția în 2014, iar în anul 2018 a fondat împreună cu autoarele Eleonora Paris și Francesca Mignemi compania independentă de teatru Landi/Mignemi/Paris. Din 2023, compania beneficiază de spațiul propriu ZIA (Zona Independente Artistica) la Milano.

Reprezentația va fi urmată de o sesiune de Q&A cu echipa spectacolului și cu regizoarea Virginia Landi, discuție moderată de criticul de teatru Irina Wolf, în limba italiană și română.

Spectacolul „Witch Is” este prezentat de Teatrelli cu sprijinul cu sprijinul Institutului Italian de Cultură București, împreună cu Fundația Culturală „Camil Petrescu” și Revista Teatrul azi.

Spectacolul conține efecte stroboscopice. Nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

Rise of Desire – atelier de regie și performance cu artista Virginia Landi

2 și 3 octombrie 2025
Teatrelli (Piața Alexandru Lahovari 7)

Revista Teatrul azi și Fundația Culturală „Camil Petrescu” împreună cu Teatrelli, prin sprijinul Institutului Italian de Cultură din București, organizează în zilele de 2 și 3 octombrie 2025, la Teatrelli, atelierul de regie și performance susținut de Virginia Landi, dedicat studenților și tinerilor regizori și coregrafi de până în 35 de ani, selectați în urma unui open-call.

Regizoarea italiană Virginia Landi este una dintre vocile emergente ale noii generații de artiști europeni, recunoscută pentru stilul ei la granița dintre teatru și performance, unde structurile corale, colaborarea colectivă și asumarea politică sunt elemente centrale. Spectacolele sale, precum „Conchita Conchita” și „Witch Is”, investighează corpul politic feminin și dinamica identităților fluide, propunând un tip de teatru intens vizual și sonor, cu un puternic impact social.

Atelierul coordonat de Virginia Landi explorează dorința (desire) ca forță declanșatoare a actului artistic. Dorința nu este instinct, ci o energie care ne leagă de ceilalți și de societatea în care trăim.

Când facem teatru, dorința noastră este mereu politică, pentru că ea ne împinge să vorbim în public și să construim povești pentru lumea din jurul nostru. – Virginia Landi

Participanții vor aduce un material personal (imagine, text, cântec, obiect etc.), care va fi baza unor exerciții de improvizație (studii), menite să traducă dorința într-un gest scenic concret. Scopul atelierului: conturarea, în doar două zile, a unui concept nou de performance.

Înscrierea la atelier se face exclusiv pe baza formularului de mai jos, până la data de 29 septembrie 2025.

FORMULAR ÎNSCRIERE LA ATELIER:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScJ4Fehk2f1I2qggFIC02zzn67ac9HFa7lyPVmp5vO9x2iNsg/viewform?usp=sharing&ouid=117239322826644889165

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica: Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul: Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul: Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra: Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian: Daniel Măndiță
Corepetitor: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei: Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist: Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă: Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

Teatrelli organizează în data de 30 octombrie, ora 12:00, dezbaterea „ARTIST TALK – Supernormali: despre viață, scenă și demnitate”, moderată de Mihaela Michailov, care îi are alături pe Esther F. Carrodeguas, pe regizoarea Mara Oprea, dramaturgul Alex Gorghe, precum și actori din distribuția spectacolului.

Dezbaterea propune o reflecție asupra responsabilității etice a dramaturgilor și creatorilor de teatru în reprezentarea diversității umane, discutând despre cum pot deveni textele și scenele teatrale spații ale incluziunii, vizibilității și empatiei.

„Etica dramaturgică presupune o reflecție constantă asupra felului în care textele și spectacolele reprezintă lumea, asupra responsabilității de a construi personaje și relații dincolo de clișee și discriminări. Supernormali este un exemplu de scriitură și practică scenică incluzivă, care deschide un dialog necesar despre vizibilitate și diversitate” – Mihaela Michailov.

Evenimentul este deschis publicului larg, profesioniștilor din domeniul artelor spectacolului, studenților și tuturor celor interesați de temele incluziunii și eticii în artele performative.

Intrare liberă în limita locurilor disponibile.

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Andrei Ignat

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI