Archives: Events

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Andrei Ignat

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

Cu „Lupte și metamorfoze”, Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite.

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

De: Doru Vatavului | Regie: Irisz Kovacs | Scenografie: Clara Ștefana | Sound design: Adrian Piciorea | Video design: Miruna Croitoru | Lighting design: Andrei Ignat | Cu: Armand Crișan, Mălina Moraru, Cezara Petredeanu, Adelin Tudorache

„cerul (hartă către casă)” este o producție realizată în regim de laborator artistic, dezvoltată în două etape de montare. Prima etapă a fost prezentată publicului în 2023, iar în noiembrie 2025 a avut loc premiera finală a spectacolului.

Inspirat de picturile lui Șerban Savu din albumul Drifting (2019), „cerul (hartă către casă)” transpune pe scenă universurile sale vizuale, transformându-le într-o meditație asupra muncii, a rostului și a căutării unui drum într-o lume aflată în continuă transformare.

Spectacolul aduce față în față două lumi: lumea îngerilor, care trudesc neîncetat pentru a aduce lumină oamenilor, și lumea oamenilor, adesea captivă în ritmul repetitiv al existenței cotidiene. Uneori, rutina devine atât de apăsătoare încât uităm să privim în sus; alteori, o simplă oprire poate deschide un drum nou – o posibilă hartă către noi înșine.

„cerul (hartă către casă)” este un spectacol-poem despre efortul care ne definește, despre oboseală, visare și nevoia de orientare atunci când drumul se înnorează. Este un spectacol despre acel moment rar în care ridicăm privirea și descoperim cerul – poate singurul loc în care harta către casă a existat dintotdeauna.

„În prima etapă de lucru la „cerul (hartă către casă)”, eu și dramaturgul Doru Vatavului ne-am propus să explorăm ce înseamnă viaţa în România contemporană, așa cum “aici”-ul și “acum”- ul se văd în picturile lui Șerban Savu din albumul “Drifting”. 

A fost prima noastră colaborare, iar în timpul care a trecut de atunci, am făcut împreună 5 spectacole. Ne-am cunoscut mai bine, am crescut și ne-am șlefuit (cred) meșteșugurile. Am ajuns la curiozități similare, reușind să focalizăm zona de interes a următoarei etape de lucru pe un unghi specific: munca. Dacă în prima variantă a spectacolului scenele constau în vignette ce dramatizau opera lui Savu, legate vag de un fir roșu care se referea mai degrabă la dragoste, acum ne propunem să chestionăm munca altora și a noastră, rostul pe care ea îl are (sau n-are) și sistemul pe care îl clădește. Viața românilor e dictată de munca pe care o fac, fie în mod oficial la job, fie în propriile gospodării, și tocmai asta încercăm să explorăm printr-o poveste despre îngeri care intervin în lumea oamenilor pentru a le însenina zilele – până când chiar şi această muncă pare să îşi piardă valoarea. 

Păstrând posturile oamenilor lui Savu ca schelet al mizanscenei, am căutat să lucrăm pe două planuri: cel al îngerilor care lucrează de zor, şi cel al oamenilor asupra cărora se coboară, și ei cufundaţi în propria muncă.” –  Irisz Kovacs

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Mulțumiri: Ruxandra Bobleagă

Nerecomandat persoanelor sub 14 ani (spectacolul conține limbaj licențios).

„Viață Bună” de Daniel Brooks, în regia lui Theodor Cristian Popescu, explorează complexitățile iubirii, dezvăluind șase perspective prinse într-un dialog intens despre experiențe emoționale și vulnerabilitate. Spectacolul, montat în premieră națională, transformă scena Teatrelli într-un spațiu în care publicul devine martor la confruntări emoționale intense, amplasat pe toate cele patru laturi ale unei camere închise.

Într-un decor încărcat de simbolism, dominat de un covor roșu și perne moi care evocă atât confortul familiar al unei case, cât și teatralitatea unui ritual, se dezvăluie vulnerabilități și secrete ascunse, într-o atmosferă ce se naște din aburii de vin roșu. Într-o convenție la limita oniricului, scenele iau naștere din această beție, din acest alcool al minților înfierbântate în căutarea definiției dragostei. O meditație asupra trecerii timpului, asupra refuzului de a renunța la tinerețe și a procesului dureros al împăcării cu imposibilitatea de a opri clipa.

Producția „Viață Bună” s-a dezvoltat pe baza unui proces artistic început anterior, odată cu prima etapă de producție (work in progress) a spectacolului, prezentată publicului în decembrie 2023 sub forma unei lecturi performative, urmată de o discuție cu publicul.

„Viață Bună” de Daniel Brooks

Regia: Theodor-Cristian Popescu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat
Asistent regie: Răzvan Enciu

Distribuție: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai / Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu / Costin Stăncioi

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

—

Distribuție 26 ianuarie: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai, Costin Stăncioi

Distribuție 27 ianuarie: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu

—

Recomandare de vârstă: 16+

Realizat cu sprijinul Canada Council for the Arts

Partener: Teatrul Țăndărică

Fotografii: Mihaela Tulea

de/Loc de joacă este un spectacol despre conexiuni, timp și întâlniri între generații. Despre împrietenire prin dans, cărți și universuri reale sau imaginare, explorate prin mijloace artistice și ludice. Conceput sub forma unui joc performativ, „de/Loc de joacă” parcurge hărți temporale și evenimente personale, profesionale și globale, transformând corpul într-o arhivă vie. Două generații, două perspective, două lumii se întâlnesc și își suprapun experiențele prin mișcare, povești și explorarea coincidențelor, construind o cartografie a memoriei colective.

Intențiile din acest proces de creație pornesc de la întâlnirea pe care coregrafa Mădălina Dan (44 ani) o are cu Matei Nițulescu (9 ani) și se dezvoltă în jurul temporalității proiectate spre trecut, viitor, prezent, prin borne temporale ale celor doi și (de)sincronizări de ani. Prin prezența și perspectiva unui copil de 9 ani, prezent pe scena culturală românească ca spectator și cursant, „de/Loc de joacă”  își propune să documenteze un peisaj cultural în continuă transformare. Forma de arhivare activă este conturată într-un format interdisciplinar în dialog cu artistele Maria Mandea și Miruna Radovici pentru realizarea scenografiei ca boardgame și a costumelor, cu sound designerul Denis Bolborea, videograful Mihai Stan și curatoarea Alexandra Mihali. 

Prin intersecția limbajelor artistice și a desfășurării sub forma unui joc performativ, spectacolul creează un cadru imersiv în care relația cu timpul se realizează prin coincidențe și conexiuni personale, memoria fiecărui performer în parte fiind suprapusă cu una colectivă, istorică. „de/Loc de joacă” devine o reflecție asupra unei prietenii dincolo de generații și a modului în care trăirile individuale pot deveni parte dintr-o istorie comună.

de/Loc de joacă

Un performance de Mădălina Dan

Cu: Mădălina Dan și Matei Nițulescu

Scenografie: Maria Mandea

Costume: Corina Boboc

Costume pictate de: Miruna Radovici

Univers sonor: Denis Bolborea

Video: Mihai Stan

Lighting design: Andrei Ignat

Consultant artistic: Alexandra Mihali

Mulțumiri: Teatrul Masca, Teatrul Național

O producție creart / Teatrelli

Un prim execițiu al acestui spectacol a fost prezentat în cadrul ediției de anul trecut a Festivalului Național de Teatru – FNT, cu titlul „Fuga de dungi”. Spectacolul a fost dezvoltat la Teatrelli în perioada ianuarie – martie 2025, montarea finală a producției creart / Teatrelli va avea premiera pe 28 și 29 martie.

—-

Interesată de coabitarea dintre artă și viață, Mădălina Dan dezvoltă formate prin care personalul și arta se conturează ca arhivă. În procesul de a-și documenta, colecta și auto-istoriciza în mod sistematic munca artistică, dar și patrimoniul personal, caută un raport mai direct cu timpul, cu contexte și transformări și cum pot fi ele reperate și contextualizate. 

Mădălina Dan este coregrafă și performer, activă pe scenele internaționale, dar și foarte prezentă și implicată în contextul coregrafic local. Este absolventă a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București și a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secţia Coregrafie; tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. Între 1998 și 2003, a fost membră a companiei de dans „Oleg Danovski” din Constanţa. Între 2014-2016, a studiat în Berlin la HZ (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) în programul masteral SoDA (Solo/Dance/Authorship). În 2015, primește Premiul CNDB, iar în 2016 este Artistă asociată a Centrului Național al Dansului București. Este implicata in programul de mentorat din cadrul Academiei de Dans și Performance, program intensiv de educație și formare în dansul contemporan, desfasurat la Centrul National al Dansului.  Lucrările sale au fost prezentate la Springdance Festival Utrecht, Balkan Dance Platform – Novi Sad, eXplore Dance Festival – București, Temps d’Images – Cluj, SouthBank Center & Chisenhale Dance Space – Londra, Fabrik Potsdam, Hebbel am Uffer – Berlin, TanzFabrik-Berlin, Tanzquartier Wien, Dance Theater Workshop – New York, Firkin Crane-Cork, Alta Theater – Praga, Art Stations Foundation – Poznan, Sophien Saale – Berlin, FFT Düsseldorf, Impulse Festival- Mulheim, Lyon Dance Biennale, Schauschpiel Leipzig, Hellerau – Dresda, Bozar- Bruxelles, Sarralves Museum of Contemporary Art- Porto etc.

Matei Nițulescu. Spectator dedicat și critic atent de dans contemporan și teatru, cursant conștiincios al workshop-urilor destinate profesioniștilor acestori lumi, performer, coregraf și actor pe scenele TNB, FNT, CNDB, ARCUB în spectacole proprii sau colaborări, membru onorific și prieten oficial al comunităților de artiști vizuali din București și o prezență obișnuită în atelierelor lor, consumator dependent de literatură și muzică. A lucrat cu și a învățat de la Lucie Eidenbenz, Rakesh Sukesh, Gilda Ghinoiu, Benjamin Kahn, Ioana Mischie, Po-Cheng Tsai, Marian Râlea, George Pleșca, Valentina de Piante, Daniel Wetzel, Elena Zamfirescu, Voicu Mureșan, Mihai Mălaimare, Alexandra Dancs, Vlad Benescu, Smaranda Găbudeanu, Beatrice Tudor, Luiza Dimulescu, Gabriela Toma, Virginia Negru, Sergey Golovnea și mulți alții. A învățat de la ei și de la toți prietenii care fac să se miște lumile lui. Matei a învățat și trăit mult în cei doar nouă ani de viață.

Știm că în România lipsesc ocaziile reale pentru ca persoane cu dizabilități să participe la castinguri sau să fie distribuite în spectacole profesioniste. Tocmai de aceea, Teatrelli își propune să creeze un spațiu deschis, sigur și incluziv, în care aceste persoane să fie implicate direct în procesul creativ și să devină parte integrantă a unei producții artistice.

Una dintre aceste producții este SUPERNORMALI de Esther F. Carrodeguas, un spectacol creat de Mara Oprea (regie), împreună cu Gabi Albu (scenografie) și Alex Gorghe (dramaturgie).

Pentru acest proiect, căutăm persoane adulte (18+), din București, cu orice tip de dizabilitate,
cu sau fără experiență anterioară în teatru sau actorie. Ne interesează prezența, autenticitatea și dorința de a lucra într-un proces colaborativ de creație. 

Perioada de repetiții și reprezentațiile vor fi remunerate. Distribuția va fi alcătuită din persoane cu și fără dizabilități.

Despre ce este proiectul / descriere spectacol: 

SUPERNORMALI („Supernormales”) de Esther F. Carrodeguas este o comedie neagră ce abordează tema tabu a vieții sexuale a persoanelor cu dizabilități, într-un mod provocator și autoironic. Proiectul va fi creat împreună cu persoane cu dizabilități. SUPERNORMALI vorbește despre dreptul fiecăruia de a iubi, despre rușine și prejudecăți, dar și despre cum putem primi și oferi ajutor. În acest spectacol, corpurile diferite și dorințele sincere sunt văzute ca o formă de curaj și adevăr.

Context socio-politic:

Piesa SUPERNORMALI s-a născut dintr-un context politico-social actual, în care tot mai multe voci militează pentru recunoașterea dreptului persoanelor cu dizabilități la o viață afectivă și sexuală deplină. În unele țări europene, precum Elveția sau Olanda, profesia de asistent sexual este deja reglementată, marcând o schimbare de perspectivă asupra intimității, demnității și incluziunii. În continuare, însă, sexualitatea persoanelor cu dizabilități rămâne un subiect tabu, marcat de rușine, prejudecăți și lipsă de reprezentare – iar SUPERNORMALI vine să rupă această tăcere.

Cum te înscrii:

Trimite, până pe 13 iunie (inclusiv), la teatrelli@creart.ro:

• O fotografie tip portret + una plan întreg;
• Un CV clasic sau narativ;
• Un link de YouTube (UNLISTED, vă rugăm) cu un video de maxim 2 minute în care să ne povestești cine ești (menționând și tipul de dizabilitate), cu ce te ocupi, ce te pasionează / interesează și de ce vrei să faci parte din acest proiect. Ne-ar ajuta să știm și ce tip de dizabilitate ai, pentru a putea asigura cele mai potrivite condiții de lucru. Prezentarea poate fi realizată în orice formă care te reprezintă, folosind orice tip de limbaj.

Etapele următoare: 

Cei care se înscriu în prima etapă a castingului trebuie să fie disponibili pentru a doua etapă – întâlnirea cu echipa de creație – care va avea loc în zilele de 23 și 24 iunie, la Teatrelli (Pța Alexandru Lahovari nr.7, Sector 1). Persoanele selectate pentru participarea la a 2-a etapă a castingului vor fi anunțate în data de 16 iunie.

Perioada de lucru aproximativă:  

• 1 săptămână la finalul lunii iulie, 3 săptămâni în luna august, 1 săptămână în luna octombrie;
• Programul de repetiții este flexibil și va fi stabilit de comun acord în funcție de disponibilitatea echipei; 
• Premiera va avea loc la finalul lunii octombrie.

Ce vei găsi:

• Respect față de fiecare participant – nimeni nu va fi pus într-o postură stânjenitoare sau reprezentat într-un mod lipsit de demnitate;
• Un mediu de lucru sigur, respectuos și colaborativ;
• Deschidere totală față de nevoile fiecărei persoane;
• Susținere pe parcursul procesului de creație;
• Flexibilitate funcție de programul de lucru al fiecărei persoane;
• Remunerare pentru munca fiecărui artist pentru perioada de repetiții și pentru fiecare reprezentație a spectacolului.

Vrem să construim un spectacol care să reflecte diversitatea reală a lumii în care trăim. Dacă simți că ai ceva de spus și de împărtășit, te așteptăm cu încredere și bucurie.