Archives: Events

E ceva vindecător în a le da oamenilor un obiect al urii lor

Spectacol interdisciplinar, cu o puternică componentă video, „Dușmănie v.2.0. E ceva vindecător în a le da oamenilor un obiect al urii lor” chestionează cât este adevăr și cât este ficțiune în genul de film documentar și explorează ce se întâmplă la nivel individual atunci când poveștile complicate sunt prezentate public într-o manieră simplificată sau chiar manipulatoare.

„Dușmănie v.2.0” aduce în prim plan trei personaje contradictorii, legate între ele de un trecut traumatic: Ioana (Mihaela Teleoacă), membră a fostei securități, logopedul lui Nicolae Ceaușescu și omul din spatele rostirii discursurilor dictatorului, care ajunge să devină personaj principal al unui film documentar semnat de Alina (Oana Pușcatu). Între cele două se află Andrei (Alex Mirea), nepotul Ioanei, un tânăr plin de talent artistic, însă marcat de un parcurs anti-social și de singurătate, fiind crescut exclusiv de către bunica sa. Totul ia o turnură neașteptată când filmul documentar realizat de Alina câștigă un premiu important. În urma vizibilității și atenției pe care evenimentul o generează, viața celor trei personaje se schimbă definitiv, iar publicului i se dezvăluie trecutul traumatic care le leagă.

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard

Cu: Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber

Sound design & music live performance: Ovidiu Zimcea

Traducerea: Diana Nechit & Eugen Jebeleanu

Spectacolul „Băiatul Văduvă” propune o perspectivă curajoasă asupra intimității relațiilor interumane și a stigmatelor încă prezente în societate, fiind conceput după textul autorului Michel Marc Bouchard, intitulat „Tom à la ferme” și ecranizat în anul 2013 de băiatul rebel al cinematografiei, regizorul multi-premiat Xavier Dolan. Patru actori de excepție – Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber – dau viață personajelor care se zbat între  tandrețe și violență, jonglând cu statutul de victime și de călăi, mânați de dorințe înăbușite și porniri animalice. În prim-plan se află povestea tânărului Tom şi călătoria sa în micul oraş de provincie de la ţară, unde locuieşte familia iubitului său, decedat într-un accident de maşină.

Eugen Jebeleanu, artist apreciat atât la nivel național, cât și în plan internațional și laureat UNITER în 2020 pentru cea mai bună regie, este cel care semnează conceptul și regia spectacolului „Băiatul Văduvă”, montarea lui propunându-și să vorbească despre rănile intime și politice ale lumii în care trăim.

„Cred că introducerea spectacolului «Băiatul văduvă» în repertoriul Teatrelli reprezintă (re)confirmarea unei schimbări sau evoluții în programul artistic al acestei instituții. Mă bucur să văd că există din ce în ce mai multe instituții de stat care susțin și promovează proiecte artistice care tratează subiecte sensibile și cu siguranță necesare pentru a oglindi lumea contemporană de azi. Spectacolul nostru face parte din programul proiectelor Work in Progress, însă – datorită cererii publicului – această primă etapă s-a transformat într-un spectacol finalizat. Dincolo de temele importante pe care textul lui Michel Marc Bouchard le surprinde, cum ar fi doliul, asumarea homosexualității, sindromul Stockholm sau, pur și simplu, toxicitatea unor povești de iubire, de cuplu sau în sânul familiei, proiectul are în distribuție patru actrițe și actori fabuloși, care reușesc să trezească empatia prin jocul actoricesc între tandrețe și violență, teatru și film. «Băiatul văduvă» se poate defini acum ca fiind un spectacol de teatru «site specific», urmând ca în a doua etapă de work in progess a proiectului meu să lucrez pe un alt text care abordează teme similare cu cele amintite mai sus, din alte perspective, de această dată ale autorului francez Edouard Louis.”, mărturisește Eugen Jebeleanu.

Producția „Băiatul Văduvă” este realizată în parteneriat cu Institutul Francez din România, ca parte a acțiunilor prin care acesta sprijină scena artistică locală. 

Distribuția a fost selectată în urma unui casting la care s-au înscris aproximativ 200 de actrițe și actori.

Durata: 80 minute

Spectacol nerecomandat persoanelor cu alergie la fân.

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

După începerea spectacolului, biletele îți pierd valabilitatea și – din respect pentru artiști – accesul nu mai este permis. Vă mulțumim pentru întelegere!

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Un spectacol de Catinca Drăgănescu

Cu: George Albert Costea, Mara Căruțașu, Vladimir Purdel, Bogdana Dima, Andrei Raicu

Scenografie: Gabi Albu

Muzică și sound design: Andrei Raicu & Bogdana Dima

Lighting design: Andrei Ignat

Articulat ȋn jurul unui interviu marcant cu un regizor rus, devenit refugiat politic ȋn urma declanșării războiului ruso-ucrainian, spectacolul își propune să fie o radiografie a măcinărilor identitare și politice ale generației milenialilor. Scindată ȋntre valorile occidentale și mentalitatea estică, ȋntre implicare civică și apatie politică, ȋntre marea istorie și micile istorii, această generație de tranziție pare a avea ȋncrustată ȋn experiența ei ȋnsăși esența transformărilor apărute ȋn societățile est-europene post-totalitare.

„Folosind articole din presă, repere culturale, manuale, istorii personale și interviuri, artiștii investighează propriul proces de devenire ȋntr-o ȋncercare de chestionare și recuperare identitară. Lasă-i să moară proști este un spectacol despre războiul interior și războiul exterior, despre apartenență și comunitate, despre cine suntem și cum ne regăsim ȋn ceea ce trăim.”, explică regizoarea Catinca Drăgănescu.

Prima etapă de montare s-a concretizat în luna decembrie 2022 cu o lectură performativă și o discuție cu publicul pe marginea textului, dar și a propriilor experiențe și percepții. Etapa finală a debutat în aprilie cu un artist talk și un workshop cu două dintre membrele fondatoare ale colectivului de performance She She Pop din Berlin, pornind de la metoda de lucru cu materiale autobiografice, dezvoltată de multipremiatul grup german de-a lungul celor 30 de ani de activitate.

O producție work in progress creart / TEATRELLI.

Partener: Teatrul de Animație Țăndărică

Spectacolul conține efecte stroboscopice. Nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

După începerea spectacolului, biletele îți pierd valabilitatea și – din respect pentru artiști – accesul nu mai este permis. Vă mulțumim pentru întelegere!

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

GAZDA este un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, un eveniment care adună publicul printre muzicieni și strânge muzicienii în rândul publicului. În sufrageria Teatrelli, Mădălina și Alexei, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, vor da lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare. Publicul prezent are aici un loc special – umăr la umăr printre instrumente, toată încăperea este o scenă. 

„Am zis în repetate rânduri că ne place să ne-adunam cu lumea si iată, am creat un cadru pentru genul acesta de întâlniri. Timpul croiește amintiri, iar timpul frumos face dor. Bine ați venit printre noi, simțiți-vă acasă!

Am redefinit sonoritățile românești îmbinând texturi din lumea clasică cu dinamica de dans și forța tribală a bandului alternativ. În muzica noastră lumească se oglindește spațiul de pe unde ne-am tras seva – bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic, așa cum e toată România.” (Mădălina Pavăl)

ORCHESTRA:

Alexei Țurcan: chitară/ acordeon/ voce

Philip Goron: tobe/ percuție

Alex Corlan: bass

Lucian Naste: chitară

Ioana Turcu: flaut

Alice Hristudor: harpă

Diana Ciudin: vioară

Sarah Andreescu: vioară

Mihail Grigore: violoncel/ voce

Răzvan Florescu: vibrafon

Scenografie: Alina Petrovschi

Lighting Design: Alin Popa

Mulțumiri: Marga Dumitrescu

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Andrei Ignat

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Concept: Leta Popescu, Bogdan Spătaru, Florin Fieroiu

Performeri: George Albert Costea,  Mihaela Velicu, Vlad Udrescu

DUAL este un performance teatral, non-verbal, cu o poveste pretext pentru căutările artiștilor: trei prieteni foarte buni se întâlnesc să gătească împreună un desert. Ceea ce este, aparent, senin și natural, începe să pulseze pe dedesubt. Artiștii traduc prin interacțiunea cu obiectele unei bucătării stările opuse prieteniei. Ce se întâmplă când dispare încrederea? Apare îndoiala. Ce se întâmplă când dispare siguranța? Apare frica.

DUAL este o invitație la a privi prietenia dincolo de clișeu și, totodată, o formă de căutare a mijloacelor de expresie artistică. 

Puncte de pornire și inspirație au fost Erwin Wurm și Csilla Klenyánszki, artiști conceptuali – dar cu umor – care analizează cotidianul prin sculpturi umane de un echilibru fragil.

Durata: 70 minute

Premiera etapei finale: 29, 30 și 31 iulie 2022.

O producție creart/Teatrelli din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

CRONICI:

Spectacolul Letei Popescu mi-a readus aminte de ce iubesc teatrul: pentru că este artă, înainte de orice artă. Iar asta nu poate face oricine! – Nona Rapotan în Bookhub.ro

Un spectacol extrem de fiziologic având în centrul sistemului spectacular corpul cu propriile sale fantasme, cu o energie răvășitoare, transmisibilă și incitantă. Dacă ne gândim că regizorul Peter Brook a considerat performance-ul cel mai fertil, dacă nu şi unicul teren de experimentare, spectacolul de la Teatrelli poate constitui un sensibil omagiu. – Alina Maer în Scene și cuvinte

Pretențios, dar carne vie, DUAL este un powerplay de tensiuni și de frecvențe înalte, de la început până la final. – Raluca Cîrciumaru în revista „Teatrul azi”

O experienţă artistică îndrăzneaţă, care, cu siguranţă, te smulge din balamalele ruginite ale confortului. Conceptul semnat de Leta Popescu, Bogdan Spătaru şi Florin Fieroiu, inspirat din opera lui Erwin Wurm și a Csillei Klenyánszki, are îndrăzneala de a contesta sinceritatea prieteniei şi candoarea repunerii în dicuţie a limitelor comunicării profunde dintre cei care formează cercul cel mai strâns de încredere. – Alina Epîngeac în d’E-pîn-geac

Dual este produs într-un program de performance-uri work in progress, în care explorarea unor formule și limbaje noi este partea esențială, iar o a doua etapă, în care rezultă un produs artistic viabil pentru a fi reprezentat ca spectacol, nu este neapărat obligatorie. Acest aspect, de cercetare a unor limbaje performative fără presiunea rezultatului este un atu al programului de la Teatrelli (la noi sunt prea puține contexte care să ofere artiștilor spațiu de cercetare și încercare a unor formule performative noi). – Oana Stoica în Scena9

O nebunie îngrozitoare și perfectă. Un performance în detaliu, cu tensiuni greu de tradus în cuvinte, într-un timp suspendat, cu trei protagoniști și o poveste. Și eu cu ei. În aceeași poveste. – Georgiana Ene în LiterNet

Mihaela, George și Vlad sunt impresionanți pe bază de capacitate de efort & expresivitate corporală & facială, eleganță & precizie a mișcărilor, comunicare & coordonare. Când mai vorbește cineva despre pregătirea fizică și joacă de-a / cu trupul a actorilor români, eu zic să declare, mai întâi, dacă a văzut sau nu Dual-ul. – Mihai Brezeanu în LiterNet.ro

„Fade In / Fade Out” este un spectacol care explorează dimensiuni ale procesului de pierdere și doliu, atât din perspectiva celui care îngrijește, cât și din perspectiva bolnavului, urmărind, cu precădere, felul în care boala și iminenta dispariție a unuia dintre ei transformă relația acestora și modul în care ei interacționează. Spectacolul încearcă să dea un sens concret acestei separări prin explorarea distanței fizice care se creează între personaje. Spațiul este redat cu ajutorul sunetului binaural, captat cu microfoane plasate în urechile actorilor, pe care publicul îl va percepe live, în căști, ca și cum urechile actorilor devin ale spectatorului. Acest proces „ca și cum” va permite publicului să experimenteze simultan distanța dintre personaje și încărcătura emoțională a despărțirii.

„Fade In / Fade Out” este proiectul care a câștigat open call-ul lansat de creart/Teatrelli în 2021 și adresat regizorilor, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din criticul de teatru Octavian Saiu, regizorii Radu Nica și Cristian Ban, precum și de Roxana Lăpădat, director artistic Teatrelli.

Conceptul dramaturgic al spectacolului îi aparține cunoscutei scriitoare și jurnaliste Elena Vlădăreanu, iar regia este semnată de Bogdan Mustanță, regizor distins, printre altele, cu Ursul de Aur pentru Scurtmetraj la Berlinală în 2008. Distribuția spectacolului îi reunește pe actorii Ela Ionescu și Bogdan Albulescu. 

Demersul se înscrie în linia strategică dezvoltată de Teatrelli, prin care își propune să promoveze experimentul în zona artelor performative prin intermediul unor spectacole de tip laborator si performance-uri work in progress, încercând să ofere astfel publicului producții racordate la tendințele scenei internaționale de teatru.

„Fade In / Fade Out” 

Regie: Bogdan Mustață

Concept dramaturgic: Elena Vlădăreanu

Cu: Ela Ionescu și Bogdan Albulescu

Scenografie: Oana Novicov

Sound design: Vlad Voinescu

Light design: Traian Marin

Voci copii: Sofia Bucur, Amza Vasile

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica: Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul: Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul: Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra: Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian: Daniel Măndiță
Corepetitor: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei: Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist: Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă: Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac