Events Archive - Page 4 of 31 - Teatrelli

CASTING

Pregătim o nouă producție work in progress la Teatrelli – „Meciul de handbal”, un spectacol realizat de regizorul și dramaturgul Gabriel Sandu, împreună cu Andrea Gavriliu (coregrafie) și Miruna Croitoru (scenografie).

Pentru acest proiect, căutăm actrițe și actori cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, cu aptitudini de mișcare avansate.

Pentru prima etapă a castingului, persoanele interesate sunt rugate să trimită, până pe data 28 martie (inclusiv), pe adresa de email teatrelli@creart.ro, următoarele:

◾️ Fotografie tip portret și fotografie plan întreg;

◾️ Un CV clasic sau narativ;

◾️ Un video de până în 3 minute (link Youtube unlisted) care să conțină: o prezentare profesională succintă, o menționare a aptitudinilor speciale de care dispuneți, dacă este cazul (cântat, mers pe role, acrobații, instrument etc) și câteva cuvinte legate de relația cu teatrul fizic. În acest video nu este necesară prezentarea aptitudinilor respective, este suficientă doar menționarea lor.

Cei care se înscriu în prima etapă a castingului este necesar să fie disponibili pentru primele probe și ateliere programate în zilele de 5, 6 și 7 aprilie, la Teatrelli. Artiștii selectați pentru participarea la a 2-a etapă a castingului vor fi anunțați în data de 2 aprilie.

Perioada de lucru aproximativă: 20 august – 14 septembrie 2024, în București.

Castingul este deschis și studenților de la universitățile de teatru.

Băiatul văduvă

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard

Cu: Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber

Sound design & music live performance: Ovidiu Zimcea

Traducerea: Diana Nechit & Eugen Jebeleanu

Spectacolul „Băiatul Văduvă” propune o perspectivă curajoasă asupra intimității relațiilor interumane și a stigmatelor încă prezente în societate, fiind conceput după textul autorului Michel Marc Bouchard, intitulat „Tom à la ferme” și ecranizat în anul 2013 de băiatul rebel al cinematografiei, regizorul multi-premiat Xavier Dolan. Patru actori de excepție – Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber – dau viață personajelor care se zbat între  tandrețe și violență, jonglând cu statutul de victime și de călăi, mânați de dorințe înăbușite și porniri animalice. În prim-plan se află povestea tânărului Tom şi călătoria sa în micul oraş de provincie de la ţară, unde locuieşte familia iubitului său, decedat într-un accident de maşină.

Eugen Jebeleanu, artist apreciat atât la nivel național, cât și în plan internațional și laureat UNITER în 2020 pentru cea mai bună regie, este cel care semnează conceptul și regia spectacolului „Băiatul Văduvă”, montarea lui propunându-și să vorbească despre rănile intime și politice ale lumii în care trăim.

Cred că introducerea spectacolului «Băiatul văduvă» în repertoriul Teatrelli reprezintă (re)confirmarea unei schimbări sau evoluții în programul artistic al acestei instituții. Mă bucur să văd că există din ce în ce mai multe instituții de stat care susțin și promovează proiecte artistice care tratează subiecte sensibile și cu siguranță necesare pentru a oglindi lumea contemporană de azi. Spectacolul nostru face parte din programul proiectelor Work in Progress, însă – datorită cererii publicului – această primă etapă s-a transformat într-un spectacol finalizat. Dincolo de temele importante pe care textul lui Michel Marc Bouchard le surprinde, cum ar fi doliul, asumarea homosexualității, sindromul Stockholm sau, pur și simplu, toxicitatea unor povești de iubire, de cuplu sau în sânul familiei, proiectul are în distribuție patru actrițe și actori fabuloși, care reușesc să trezească empatia prin jocul actoricesc între tandrețe și violență, teatru și film. «Băiatul văduvă» se poate defini acum ca fiind un spectacol de teatru «site specific», urmând ca în a doua etapă de work in progess a proiectului meu să lucrez pe un alt text care abordează teme similare cu cele amintite mai sus, din alte perspective, de această dată ale autorului francez Edouard Louis.”, mărturisește Eugen Jebeleanu.

Producția „Băiatul Văduvă” este realizată în parteneriat cu Institutul Francez din România, ca parte a acțiunilor prin care acesta sprijină scena artistică locală. 

Distribuția a fost selectată în urma unui casting la care s-au înscris aproximativ 200 de actrițe și actori.

Durata: 80 minute

Spectacol nerecomandat persoanelor cu alergie la fân.

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

După începerea spectacolului, biletele îți pierd valabilitatea și – din respect pentru artiști – accesul nu mai este permis. Vă mulțumim pentru întelegere!

„zeițe de categoria B”

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

Lupte și metamorfoze

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Oxygen

OXYGEN, piesa controversatului Ivan Vîrîpaev, considerat ca estetică între Quentin Tarantino și Andrei Tarkovski, a avut premiera la Teatrelli în noiembrie 2018.

Spectacolul îmbină într-o cheie performantă diferite forme ale artei: teatru, dans, muzică live și proiecții video, light design, reunind artiști deja bine cunoscuți pe scena culturală bucureșteană.

Cele două personaje, interpretate de Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, sunt doi oameni nemulțumiți de viețile lor, trăite în rutină. Sunt în căutarea unui „oxygen” pe care îl presimt, în căutarea unei șanse la schimbare. Întâlnirea lor este atât de puternică, încât riscă tot ca să trăiască această poveste. Bine și rău, individ și societate, adevăr și minciună, conflict atât de prezent în ființa contemporană – „Oxygen” este o impresionantă poveste de iubire în care nimic nu este imposibil până la capăt și care ți se dăruiește total!

Tu când ai simțit ultima oară că poți să respiri cu adevarat?

„Închipuiți-vă că ceva neașteptat v-a blocat respirația și apoi, tocmai pe când sunteți pe cale de a vă pierde suflul, cea mai proaspătă briză vă inundă! Cam așa se întâmplă cu spectacolul în care Antoaneta Cojocaru umple fiecare dintre cele 60 de necruțătoare secunde ale unui minut cu o infinitate de nuanțe ale candorii reactivate de pasiune. Pe cât de grațioasă, pe atât de persuasivă și pe cât de rafinată, pe atât de determinată într-un continuu balet al emoțiilor. O adevărată provocare pentru partenerul ei de crimă, Daniel Pascariu, de-a ilustra aforismul laureatului Nobel Berdeaev: Omul pare construit din același lemn cu care facem icoane sau bâte.” (Dana Cristescu)

OXYGEN este o producție Teatrelli.

Data premierei: 7 noiembrie 2018.

Durata: 90 de minute

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

De: Ivan Vîrîpaev Cu: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu
Costume: Laura Hîncu
Scenografie: Ileana Zirra
Proiecții video: Sineira Studio (Dorel Mihăilă)
Traducere: Mașa Dinescu
Light design: Ștefan Vasilescu
Fotografie afiș: Vlad Eftenie
Asistent regie: Oana Rainer

Make-up Artist: Mara Rădulescu
Un spectacol de: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu

Maria de Buenos Aires

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica:
Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul:
Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul:
Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra:
Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală
: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian:
Daniel Măndiță
Corepetitor
: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei:
Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist:
Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă:
Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

Lupte și metamorfoze – PREMIERĂ

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din alte perspective:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Lupte și metamorfoze – PREMIERĂ

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Partener: Institutul Francez din România

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Întalnire – dialog: Édouard Louis | Eugen Jebeleanu

Vineri, 23 februarie, la Teatrelli, a avut loc un dialog între doi artiști ai momentului: autorul Édouard Louis și regizorul Eugen Jebeleanu

Întâlnirea a avut loc în contextul premierei spectacolului „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Edouard Louis, regizat de Eugen Jebeleanu, la Teatrelli.

Cand am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără (auto)cenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânară de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând până la moarte, înfrângerile și ratările individuale și colective, dar și speranța că o nouă revoluție populară e posibilă. 

Problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez, dar și frământările noii generații, cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului, precum și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din câmpul muncii și protestele sale împotriva corupției și a sistemului de sănătate contaminat de supremația banului, sunt câteva teme pe care le propun pentru acest dialog. – Eugen Jebeleanu

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Institutului Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Întâlniri dincolo de granițe: arta ca diplomație și diplomația ca artă

ANOTIMPURILE DIALOGULUI DESPRE TEATRU CU OCTAVIAN SAIU

Invitat special:  Simona Miculescu (Președintă a Conferinței Generale UNESCO)

LIVE: Institutul Cultural Român Paris
ONLINE: Facebook/TEATRELLI & Facebook/ICR Paris

„Astăzi, într-o lume care începe să respingă și defectele și calitățile globalizării, tendințele locale sunt tot mai pronunțate. Revenirea la tradiții, refacerea vechilor granițe, ridicarea de noi ziduri sunt semnele aceleiași forme de izolare în gândire care pare nu doar manifestarea unui recul, ci și expresia unui refuz. Al dialogului, în primul rând. Teatrul, pe de altă parte, ne amintește și fără să vrea că numai prin dialog suntem noi înșine, că numai descoperirea celuilalt ne ajută să definim convingerile proprii. În acest sens, arta scenei este o formă de diplomație implicită, discretă și elegantă, care ne învață fără tonalități didactice despre cum să fim deschiși față de semeni și cum să depășim limitele locurilor comune. Fiindcă dincolo de orice ipocrizie – și să nu uităm că originea termenului este legată de jocul identităților de împrumut – diplomația este ritualul dialogului public prin excelență.

La Paris, în cetatea valorilor europene, a avut loc o întâlnire cu un om deosebit. Diplomat de carieră și de vocație, Simona Miculescu este în prezent liderul simbolic al celei mai importante entități globale dedicate dialogului intercultural. Președintă a Conferinței Generale UNESCO, ea rămâne un neobosit ambasador al spiritului românesc, pe care spectatorii parizieni l-au savurat de curând în spectacolul lui Silviu Purcărete cu Jocuri, vorbe, greieri. Despre acest episod nobil al prezenței teatrului românesc în Franța și în lume, despre recunoașterea internațională a dramaturgiei lui Matei Vișniec, despre Premiul Academiei Franceze primit de Alexandra Badea, despre geanta Dior reimaginată în cheie transilvană de Mircea Cantor și tapiseria lui expusă la sediul UNESCO, despre ia care concentrează în ea un întreg univers, despre speranța care învinge tensiunile dintre local și global, despre mentalități vechi și noi, despre patrimoniu tangibil și intangibil, dar mai ales despre încrederea autentică în dialog a fost vorba într-o ediție de excepție a întâlnirilor noastre de la Teatrelli. Alături de Simona Miculescu, au participat prin mesajele lor: Constantin Chiriac, Matei Vișniec, Alexandra Badea și Mircea Cantor. O invitație de a celebra împreună arta diplomației culturale de anvergură, pe marea scenă a lumii.” – OCTAVIAN SAIU

Simona-Mirela Miculescu este diplomat cu o carieră de peste 24 de ani la Ministerul Afacerilor Externe. Printre principalele poziții deținute se numără cea de consilier prezidențial pentru politică și cea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant al României pe lângă Națiunile Unite.  În noiembrie 2023, a fost aleasă în funcția de președinte a celei de-a 42-a Conferințe Generale a ONU – instituția cea mai reprezentativă a UNESCO, reunind cele 194 de state membre. Devine astfel prima femeie ambasador din România care conduce un organism internațional.

De-a lungul carierei sale a fost atașat de presă la Ambasada României din SUA, a lucrat în cadrul OSCE în Kosovo și a fost consultant al guvernului irakian. La New York, Simona Miculescu a deținut pozițiile de vicepreședinte al Consiliului Executiv al UNICEF, vicepreședinte al Adunării Statelor Părți la Curtea Penală Internațională, membru al Biroului Francofoniei și președinte al Comisiei Speciale pentru Politică și Decolonizare a Adunării Generale a ONU, în cea de a 66-a sesiune a acesteia.