Spectacole invitate Archives - Page 2 of 2 - Teatrelli

Ce se întâmplă cu iubirea?

Un performance work in progress prezentat în cadrul proiectului TEATRELLI ”Spectacole independente în premieră”.

După o idee de: Ana Maria Iana și Ștefan Vasilescu
Cu:
Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu
Video credits:
FOTOPUNCT. / Bogdan Botofei, Alina Calotă, Vlad Dobrescu, Roberto Stan
Muzică:
Ezio Bosso – ”Rain, in Your Black Eyes”
Un concept coregrafic de Antoaneta Cojocaru

Dacă o persoană obişnuită ar creşte tot timpul cu aceeaşi viteză cu care a crescut în pântecele mamei, ar avea 16 metri înălţime la vârsta de 10 ani. Din acest punct de vedere, 2020 e un an care ne-a întors în pântecele mamei și ne-a dat timp cu noi, ocazia să ne tragem sufletul, impulsul să creștem, oportunitatea să ne sufocăm, iar apoi să renaștem căutând mai mult spațiu în afara noastră.

A fost un an care ne-a pus pe pauză ca să ne facă mai atenți la timp și la trecerea lui, mai conectați la spațiu și la granițe, mai conștienți de libertățile noastre și de pierderea lor.

A fost un an care a apăsat back pentru multe proiecte, pentru multe afaceri, pentru multe vise.

A fost si un an care a apăsat fast forward pentru schimbările alea pe care zicem mereu că le facem la anul: pentru demisia aia, pentru declarația aia de dragoste, pentru business-ul ăla nou, pentru prima mare decizie, pentru prima mare pierdere.

Și chiar dacă ne-am simțit izolați în exercițiul de a fi, nu am fost niciodată singuri în emoțiile pe care le-am simțit.

2020 va rămâne în istorie ca an pandemic, dar el a fost mai mult decât atât.

A fost anul în care ni s-a pus sechestru pe răspunsurile de tip fast food și am fost nevoiți să ne băgăm în bucătăria interioară și să ne gătim altele noi, din întrebările rămase prin cămară.

“Ce se întâmplă?” poate că a fost întrebarea pe care ne-am pus-o cel mai des.

Ce se întâmplă cu mine? Ce se întâmplă cu noi? Ce se întâmplă cu lumea?

Și, printre toate astea, ce se întâmplă cu iubirea?

Acest performance este produsul unor căutari. Ana Maria Iana a scris un text și l-a pus pe masă, Ștefan Vasilescu a zis “hai să-l facem” și a urmat un exercițiu de încredere reciprocă din partea celor care s-au alăturat proiectului: actorii Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu și echipa FOTOPUNCT. – Alina Calotă, Bogdan Botofei, Vlad Dobrescu și Roberto Stan.

Vorbim de un efort artistic făcut independent, din pasiune, într-o perioadă în care arta a trebuit să crească pe sub pietre și să spargă betonul ca să iasă la lumină. Iar rezultatul este un cadou pentru toți cei care au avut vreodată de spart o limită, de îndoit o gratie, de depășit un obstacol.

Pornind de la textul pe care se bazeaza acest moment, anul viitor va apărea un spectacol de teatru.

Dacă îți dorești ca el să se întâmple, cea mai utilă contribuție este să îl urmărești, să te bucuri de el și să îl dai mai departe. Cu alte cuvinte: să răspunzi cu pasiune la ceea ce s-a născut din pasiune.

Mulțumiri speciale: creart, Teatrelli, Fabrica de decoruri, Teatrul UNTEATRU, Teatrul Mic

Ziya Azazi: Performative Lecture ”Dervish in Progress”

Renumitul coregraf Ziya Azazi a revenit la București cu spectacolul ”Dervish in Progress”, pe care l-a prezentat de această dată sub forma de performative lecture, reunind, astfel, atât partea de spectacol/performance, cât și o componentă explicativă, în care va dezvălui o parte din secretele și conceptele care stau la baza creării acestui spectacol. 

Evenimentul s-a desfășurat în limba engleză, adresându-se atât dansatorilor profesioniști, coregrafilor sau actorilor, cât și publicului larg, pasionat de dansul contemporan. 

”Dervish in Progress” a avut premiera în 2004, la Barcelona, bucurându-se de atunci de peste 200 de reprezentații pe importante scene și în importante festivaluri din întreaga lume. 

Practicile de dans ale lui Ziya Azazi se bazează, într-o importantă măsură, pe mișcări rapide de rotație și repetiție, fiind rezultatul cercetărilor sale aprofundate – din perspectivă artistică, conceptuală și personală – asupra dansului tradițional al dervișilor. Astfel, ”Dervish in Progress” este – din viziune contemporană –  expresia momentului în care dervișul începe să se bucure cu adevărat de realizările dobândite de-a lungul drumului său inițiatic, iar mișcările de rotație și repetiția extatică duc la transă, ajungând la acea formă spectaculoasă a dansului.

Dervish in Progress: https://www.youtube.com/watch?v=28lWyVV5f_4

Despre Ziya Azazi

Ziya Azazi s-a născut în 1969 în Antakya (Turcia), iar din 1994 s-a stabilit în Viena. În 1999 a primit o bursă danceWEB, fiind, totodată, desemnat de către Ballet International Magazine drept „cel mai remarcabil dansator al anului în Austria”. 

Între 2000 și 2002 a colaborat cu Wiener Volksoper (Austria), Theaterhaus Stuttgart (Germania) și Grand Théatre de Genéve (Elveția). În 2004 a lucrat cu Jan Fabre/Troubleyn, iar între 2005 și 2007 a făcut parte din proiectul „d’Orient” al Compagnie Thor.  De asemenea, a colaborat cu numeroși artiși  de renume, precum: Cem Ertekin, Aydin Teker, Sebastian Prantl, Philippe Arlaud, Anne-Marie Gros, Ismael Ivo, Marcia Haydee, Yoshi Oida sau Thierry Smits. Printre festivalurile la care a participat se numără: Liteside, Amsterdam; Danse en Ville, Bruxelles-Luxemburg; KIT, Copenhaga; Polyzentral, Hamburg; I-DANS Solists, Istanbul; Les Eclats Choreographiques, Niort; Bienala de Dans de la Veneția.

Totodată, din 1999 a creat propriile sale spectacole coregrafice, care au făcut înconjurul lumii: “Dervish in Progress” (2004 / Barcelona), “’Azab” (2005 / Sao Paulo),“Icons” (2007 / Grenoble) – în colaborare cu muzicianul Serge Adam (FR), solo-ul “Ember” (2010 / Valladolid), ”Energy” (2012 / Toulon), ”Bolero” (2014) sau ”Kismet (2018, Portimao).

Pe lângă performance-uri, Ziya Azazi a susținut numeroase workshop-uri în întreaga lume, împărtășindu-și experiența și cunoștințele cu publicul în spații academice și non-academice.

Ziya Azazi & Claudio Bettinelli: Performative Lecture ”Kismet”

Coregraful și dansatorul Ziya Azazi, alături de compozitorul și performerul Claudio Bettinelli au prezentat, în premieră la Teatrelli, spectacolul Kismet sub forma de performative lecture, reunind astfel atât partea de performance, cât și o importantă componentă explicativă despre cum au construit spectacolul. 

Evenimentul s-a desfășurat în limba engleză, adresându-se atât oamenilor de teatru din zona dansului, a teatrului-dans și a muzicii, cât și publicului larg, pasionat de spectacolul de teatru și dans contemporan. 

Kismet a avut premiera la Portimao (Portugalia), în mai 2018. În construirea spectacolului, care pornește de la Bolero-ul lui Ravel, Ziya Azazi și Claudio Bettinelli au încercat să dea naștere unui dialog experimental între corp, mișcare și sunet, folosind o paleta largă de medii: de la echipamente primitive până la procesoare digitale de sunet de ultimă generație.

Inspirat de abordarea coregrafică minimalistă a lui Maurice Béjart, atunci când a pus în scenă Bolero-ul lui Ravel, Ziya Azazi aduce în ”Kismet” propriul său vocabular coregrafic, încercând, totodată, să contribuie la crearea unui nou limbaj – un limbaj în care deconstrucția muzicii se realizează în corespondență cu mișcările corpului. 

Kismet: https://www.youtube.com/watch?v=PuqdeOKG3zo

Despre Ziya Azazi

Ziya Azazi s-a născut în 1969 în Antakya (Turcia), iar din 1994 s-a stabilit în Viena. În 1999 a primit o bursă danceWEB, fiind, totodată, desemnat de către Ballet International Magazine drept „cel mai remarcabil dansator al anului în Austria”. 

Între 2000 și 2002 a colaborat cu Wiener Volksoper (Austria), Theaterhaus Stuttgart (Germania) și Grand Théatre de Genéve (Elveția). În 2004 a lucrat cu Jan Fabre/Troubleyn, iar între 2005 și 2007 a făcut parte din proiectul „d’Orient” al Compagnie Thor.  De asemenea, a colaborat cu numeroși artiși  de renume, precum: Cem Ertekin, Aydin Teker, Sebastian Prantl, Philippe Arlaud, Anne-Marie Gros, Ismael Ivo, Marcia Haydee, Yoshi Oida sau Thierry Smits. Printre festivalurile la care a participat se numără: Liteside, Amsterdam; Danse en Ville, Bruxelles-Luxemburg; KIT, Copenhaga; Polyzentral, Hamburg; I-DANS Solists, Istanbul; Les Eclats Choreographiques, Niort; Bienala de Dans de la Veneția.

Totodată, din 1999 a creat propriile sale spectacole coregrafice, care au făcut înconjurul lumii: “Dervish in Progress” (2004 / Barcelona), “’Azab” (2005 / Sao Paulo),“Icons” (2007 / Grenoble) – în colaborare cu muzicianul Serge Adam (FR), solo-ul “Ember” (2010 / Valladolid), ”Energy” (2012 / Toulon), ”Bolero” (2014) sau ”Kismet (2018, Portimao).

Pe lângă performance-uri, Ziya Azazi a susținut numeroase workshop-uri în întreaga lume, împărtășindu-și experiența și cunoștințele cu publicul în spații academice și non-academice.

Despre Claudio Bettinelli

Claudio Bettinelli abordează mai multe stiluri muzicale: de la clasic la contemporan, muzică de teatru, improvizație și muzică electronică. 

S-a născut în 1976 la Livorno (Italia), s-a stabilit însă la Lyon (Franța). Este percuționist, solist și membru al Ansamblului Orchestral Contemporan din Lyon. A colaborat cu ”Centre Tempo Reale” (fondat de Luciano Berio), Orchestra Națională din Lyon, Opera Națională din Lyon, Musicatreize, Ansamblul Odyssée și a făcut parte, timp de trei ani, din UBS Verbier Festival Youth Orchestra (Elveția). De asemenea, este membru al ansamblului Mezwej, condus de Zad Moultaka, și este co-fondatorul trio-ului de percuționiști „Trio de Bubar”.

Hașteg

„Hașteg” este un spectacol despre agresiunea imaginii perfecte și despre presiunea de a fi „fericiți”. Spectacolul face referire la faptul că simțim nevoia să ne etichetăm trăirile, viața – totul este „#feelingblessed”, să imităm în viața reală hashtag-urile din social media, să credem că perfecțiunea este o obligație, ca și când ar fi ceva profund în neregulă cu noi în momentele inerente în care nu suntem fericiți. Astfel, ajungem să disimulăm adevărul până la a ne minți pe noi înșine. Hașteg este povestea cuplurilor contemporane, într-o eră în care monogamia a devenit o utopie și interacțiunea reală a fost înlocuită cu dragostea tip fast food, într-o „piațetă” vastă pe care cu toții o avem la îndemână, imediat, doar la un click distanță.

Încă din faza de scriere a textului, Elena Voineag și Dana Rotaru au gândit o derulare filmică, cu accente de stand-up, atât la nivelul replicilor, cât și în structura dramaturgică. Actorii joacă atât pe scenă (spațiul personal), cât și în sală (spațiul social), jonglând cu planurile obiectiv-subiectiv.

După premiera de la Teatrelli, spectacolul s-a jucat la Cercul Militar Național, fiind preluat apoi de The Fool, unde se joacă și în prezent.

Cu: Ana Odagiu, Denis Stefan, Elena Voineag, Ionuț Ionescu, Dana Rotaru, Răzvan Nicolae Raduta, Ana Pasti; Regie: Dana Rotaru; Muzică originală: Tică Alexe; Decoruri: Valentina Voineag; Costume: Liana Obancea; Sunet și lumini: Cristi Călinescu și Petre Osman