Archives: Events

OXYGEN, piesa controversatului Ivan Vîrîpaev, copilul teribil al noii dramaturgii ruse, considerat ca estetică între Quentin Tarantino și Andrei Tarkovski, a avut premiera la Teatrelli în noiembrie 2018.

Spectacolul îmbină diferite forme ale artei: teatru, dans, muzică live și proiecții video, reunind artiști tineri, dintre care unii deja bine cunoscuți pe scena culturală bucureșteană, precum actrița și regizoarea Antoaneta Cojocaru și fashion designerul Laura Hîncu.

Cele două personaje, interpretate de Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, sunt aflate în căutarea iubirii totale, în căutarea unui „oxygen” pe care îl presimt, în căutarea unei șanse la schimbare și tot ce atrage după ea aceasta, în căutarea unei divinități pierdute. Riscă să trăiască această poveste într-o lume abrutizată și lipsită de empatie, dar întâlnirea lor nesperată este salvatoare pentru amândoi și le oferă un nou început. Bine și rău, conștiință și uitare de sine, individ și societate, adevăr și minciună, conflict atât de prezent în ființa contemporană – „Oxygen” este un spectacol care te face să recunoști măruntul din iubire și din tine, dar care îți dă speranța că poți fi ales să o iei de la capăt. O poveste de iubire în care nimic nu este imposibil până la capăt și care ți se dăruiește total.

OXYGEN este o producție Teatrelli.

Data premierei: 7 noiembrie 2018.

Durata: 90 de minute

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Cu: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu
Costume: Laura Hîncu
Scenografie: Ileana Zirra
Proiecții video: Sineira Studio (Dorel Mihăilă)
Traducere: Mașa Dinescu
Light design: Ștefan Vasilescu
Fotografie afiș: Vlad Eftenie
Asistent regie: Oana Rainer
Un spectacol de: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu

Gabriel Croitoru – vioara

Horia Mihail – pian

Turneul Vioara lui George Enescu revine în 2020 cu un prim recital al anului, exclusiv Beethoven, programat pe 20 martie, ora 19, la Teatrelli.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu – supranumită „Catedrala” – pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în 2020 în România şi în întreaga lume, programul recitalurilor având în centru celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor finaliza în toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250.

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi.

Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio, dar și în săli de concerte din Beijing, Londra, Spania sau Portugalia. Iar în 2020 proiectul se pregăteşte să ajungă la Tokyo.

PROGRAM MUZICAL

Beethoven 250

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 1, op. 12 în Re major

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 5 op. 24 în Fa major – „Primăvara”

+++ PAUZA+++

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 9 op. 47 în La major  – „Kreutzer”

Gabriel Croitoru – vioara

Horia Mihail – pian

Turneul Vioara lui George Enescu revine în 2020 cu un prim recital al anului, exclusiv Beethoven, programat pe 20 martie, ora 19, la Teatrelli.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu – supranumită „Catedrala” – pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în 2020 în România şi în întreaga lume, programul recitalurilor având în centru celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor finaliza în toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250.

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi.

Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio, dar și în săli de concerte din Beijing, Londra, Spania sau Portugalia. Iar în 2020 proiectul se pregăteşte să ajungă la Tokyo.

PROGRAM MUZICAL

Beethoven 250

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 1, op. 12 în Re major

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 5 op. 24 în Fa major – „Primăvara”

+++ PAUZA+++

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 9 op. 47 în La major  – „Kreutzer”

adaptare după „Fluturi, fluturi…” de Aldo Nicolaj

regia: Dan Tudor

„Spectacolul, generat de textul lui Aldo Nicolaj Fluturi, fluturi… – piesă scrisă pentru actrița Paola Borboni  (1900-1995) la împlinirea a 50 de ani de activitate artistică, prilejuiește întâlnirea, într-un moment de grație, cu o mare actriță: Adela Mărculescu, la vârsta de 80 de ani. Emoția și comicul, surpriza, dar și o tensiune dramatică, care ajunge la cele mai înalte cote, sunt atributele unui spectacol dedicat unei mari actrițe și unei adevărate contese a teatrului românesc – Adela Mărculescu.

Dan Tudor (actor și regizor consacrat) și Miriam Rizea (tănără, dar deja cunoscută actriță) întregesc în mod fericit distribuția spectacolului, iar prezența în echipa de producție a Corinei Grămoșteanu (scenograf) și a lui Vlaicu Golcea (compozitor) certifică faptul că la Teatrelli se joacă un spectacol memorabil.” – Dan Tudor

Contesa este o productie Teatrelli.

Data premierei: 13 martie 2019

Durata: 90 de minute

Cu: Adela Mărculescu, Dan Tudor și Miriam Rizea

Regia și adaptarea: Dan Tudor

Scenografia: Corina Grămoșteanu

Muzica originală: Vlaicu Golcea

Traducerea: Angela Ioan

de Pierre Sauvil

regia: Mircea Cornișteanu

„Cu ce gând plecăm după aproape două ore de bună dispoziție, provocată de două cupluri care trec printr-o criză ce se dovedește a fi doar un accident oricând repetabil? Cu gândul, credem noi, cei care am făcut spectacolul, că amorul – chiar atunci când ne poate lăsa un gust amar – este în cele din urmă dulce și merită să ținem minte acest lucru.” -Mircea Cornișteanu

“Amor Amar” este povestea a două cupluri prietene. Primul cuplu se bazează pe convingerea fermă că ceea ce-i ține împreună este lipsa totală a dragostei și indiferența reciprocă pe care o afișează permanent. Al doilea cuplu este unul tradițional, care se bazează pe iubire. Întâmplările prin care trec cei patru sunt pline de haz, iar despărțirile și reîmpăcările din final dovedesc faptul că viața în cuplu nu e tocmai simplă, doar că orice criză se poate rezolva cu bine.

Amor Amar este o producție Teatrelli.

Data premierei: 25 aprilie 2018

Durata: 2 ore

Cu: Monica Davidescu, Liviu Lucaci, Simona Popescu, Mircea Constantinescu

Traducerea: Radu Beligan și Liviu Dorneanu

Regia: Mircea Cornișteanu

Costume: Liliana Cenean

Scenografie: Stefan Caragiu

Asistent regie: Zoe Balan

Breakdance și teatru-dans.

Există oare o alăturare mai surprinzătoare?

În viteza mediului urban, în agitația vieții de birou din care adesea nu mai reușim să ne desprindem pentru a ne putea bucura de lucrurile simple – un spectacol ne face o invitație.
Când ceea ce înseamnă rutina zilnică ne sugrumă, iar tehnologia devine indispensabilă, dar în același timp acapartoare – un artist ne spune:

Privește cerul…

Bogdan Bolohan și-a început cariera chiar ca dansator de breakdance pe străzile Bucureștiului. Astăzi, a devenit coregraful uneia dintre cele mai de succes emisiuni din țară, „Românii au talent!”. Și a reușit să pună împreună într-un spațiu cult streetdance-ul și teatrul și să armonizeze cele două sfere culturale într-un mod absolut unic.

Privește cerul…, noua producție semnată Bogdan Bolohan, aduce pe scena Teatrelli această combinație inedită: mișcări de breakdance pe un fundal sonor de muzică clasică și videoproiecții. Totul într-un spectacol de teatru-dans cu un suflu proaspăt și un mesaj extrem de actual.

În crearea spectacolului, Bogdan Bolohan s-a lăsat inspirat de mesajul artistului român care – deși își păstrează anonimatul – a reușit să cucerească atât Bucureștiul, cât și Parisul cu îndemnul său simplu, devenit viral, scris pe ziduri părăsite, pereți de clădiri: privește cerul… / regarde le ciel…

Privește cerul… este o producție Teatrelli.

Data premierei: 30 iunie 2019

Durata: 60 de minute

Cu: Bogdan Bolohan, Cristina Diatcu, Cristian Dragoș Roșu, Laurențiu Ioan Ioanovici, Bogdan Zamfir, Bogdan Pleșa

Regie, concept și coregrafie: Bogdan Bolohan

Scenografie: Bogdan Bolohan

Light design: Ștefan Vasilescu

de Joseph Kesselring

regia: Șerban Puiu

„Arsenic și dantela veche” este o faimoasă comedie polițistă, scrisă în 1939 de Joseph Kesselring, jucată cu un imens succes pe Broadway, cu peste 1400 de reprezentații. Este considerată a fi cea mai de succes piesă scrisă de autorul american și „una din cele mai bune comedii de pe Broadway, atât de amuzantă încât a devenit de neuitat”, conform recenziilor vremii.

Plecând de la premise absolut fabuloase, prezentate cu multă candoare și infinită seninătate de către personajele principale, două bătrânele simpatice și inofensive, povestea crește printr-un suspans captivant și prin răsturnări de situație inedite, ce complică acțiunea piesei până la demență, spre încântarea publicului, oferind astfel prilejul unor splendide recitaluri actoricești.

Acțiunea se petrece într-o casă respectabilă și liniștită din Brooklyn, în care Mortimer, nepotul celor două bătrânele simpatice, vine să își anunțe logodna cu Elaine, o fată drăguță, din vecini. Însă cu două mătuși  excentrice, un frate ușor tulburat și altul criminal, Mortimer începe să își dea seama că familia lui e chiar mai nebună decât credea.

Arsenic și dantelă veche este o producție Teatrelli.

Data premierei: 26 noiembrie 2017

Durata: 2 ore și 45 de minute (pauză 10 minute)

Regia: Șerban Puiu

Cu: Adela Mărculescu, Alexandrina Halic, Lucian Ghimiși, Cosmin Seleși/Ionuț Denis Imbrescu, Alexandra Velniciuc/Claudia Ene, Vlad Ianuș, Marcelo Cobzariu, Ștefan Pavel, Cristian Boeriu, Ștefan Velniciuc, Dorin Enache, Claudian Șiman

Scenografia: Roxana Dumitrache, Andrei Răduț

Muzica: Radu Mihalache

de A.R Gurney

un spectacol de Mircea Cornișteanu

„Scrisorile de dragoste de A.R. Gurney a fost și este în continuare una dintre piesele pentru doi actori dintre cele mai jucate pe toate meridianele. Romanul epistolar emoționant și în același timp plin de umor al autorului american a fost abordat de cupluri de actori celebri, în special actori de film, care au dorit să demonstreze că sunt și buni interpreți de teatru.” – Mircea Cornișteanu

După ce a avut parte de o distribuție memorabilă – Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc, spectacolul se reia pe scena Teatrelli din perspectiva unei generații diferite, reunind alți doi actori de excepție – pe Cerasela Iosifescu și pe Claudiu Bleonț.

Scrisori de dragoste este o producție Teatrelli.

Data premierei: 27 septembrie 2019

Durata: 100 de minute

Cu: Cerasela Iosifescu și Claudiu Bleonț

Un spectacol de: Mircea Cornișteanu

Traducerea: Petre Bokor

Ce înseamnă viața și rutina urbană, prin ochii unuia dintre cei mai renumiți coregrafi români, într-o producție inovatoare Teatrelli.

Florin Fieroiu – regizor și coregraf, Vlaicu Golcea – compozitor și performer;

Cristina Milea – scenograf, Elise Wilk – dramaturg și Ioana Ilaș-Bodale – artist vizual;

alături de o echipă special aleasă de performeri: Nicoleta Lefter, Alexandra Mihaela Dancs, Paul Cimpoieru, Denis Bolborea și Simona Dabija

aprofundează relația noastră cu orașul în care trăim și felul în care corpul se manifestă în noile metropole, într-o producție marca Teatrelli care își propune să valorizeaze creatorii independenți și să provoace publicul.

URBAN GIF SHOW este un spectacol inovator despre oraș (implicit despre București) și despre felul în care corpul se manifestă în el. Pornind de la doi termeni contemporani și două practici celebre deja, inclusiv în comportamentul social media, repere între care ne ducem viața din ce în ce mai des – jpeg și GIF –, spectacolul recontextualizează rolul corpului uman, mișcarea și esența într-o înlănțuire de combinații artistice și tehnice unice.

Publicul va redescoperi, cu alți ochi, gesturi pe care le facem ca rutină a traiului în oraș, acțiuni care își găsesc originile în cele mai simple și aparent banale activități cotidiene, recompuse și reformulate dintr-o perspectivă artistică unică.

Un nou tip de experiență performativă, cu un instrument specific programelor de animație

În contextul unei necesități a valorizării artiștilor români independenți și a abordărilor contemporane pe scenele românești, URBAN GIF SHOW aduce un nou tip de experiență performativă pe scena culturală bucureșteană, utilizând o practică artistică nouă – neutilizată până în prezent – inspirată din instrumentarul de lucru specific programelor de animație –secvențatorul, acesta devenind în spectacol un instrument virtual de lucru, ca un fel de auto-programare corporală.

Astfel, noua producție Teatrelli își propune să fie un adevărat laborator de cercetare artistică, rezultatul acestui demers fiind un spectacol care oferă îndeajuns de multe tipuri de expresie, astfel încât fiecare tipologie din public să poată rezona cu cel puțin un element din ceea ce vede/aude/simte.

Libertate și provocare pentru spectacor

Spectatorul nu primește un mesaj de tip narativ, concret, ci i se expun multe idei, asemeni unui puzzle sau unor ferestre specifice softurilor IT care se deschid și se suprapun, exprimate in imagini sau micro-acțiuni, asamblate într-un context non-narativ.

Astfel, publicul este provocat să redescopere și să chestioneze identitatea urbană, într-un carusel vizual plin de surpriză, mișcare și poezie urbană.

Expresia comună a două generații de artiști

URBAN GIF SHOW este expresia comună a cel puțin două generații de artiști români, dintre care unii au marcat în mod decisiv spațiul cultural contemporan:

Florin Fieroiu (concept), Vlaicu Golcea (muzică) Cristina Milea (scenografie), Elise Wilk (poeme urbane), Ioana Ilaș-Bodale și Mircea Ilaș (video și grafică).

Performeri: Nicoleta Lefter, Alexandra Mihaela Dancs, Paul Cimpoieru, Denis Bolborea, Simona Dabija și Vlaicu Golcea.

Distribuția spectacolului a fost selectată în urma unui atelier-casting la care s-au înscris peste 150 de actori și dansatori.

Spectacolul s-a clasat pe locul 4 în topul celor mai bune 10 spectacole din București, din 2019, într-un clasament realizat de revista „Zile și Nopți”: https://www.zilesinopti.ro/articole/28413/care-a-fost-spectacolul-anului-2019-in-bucuresti