„Mi-a luat ceva să îmi antrenez scrisul invers. Teona Galgoțiu ne-a ajutat să scriem cuvintele și ne-a întrebat pe fiecare în parte dintre cei patru care au fost în instalație care au fost obstacolele sau problemele noastre în pandemie și fiecare avea o perceptie diferită. Eu am zis de faptul că m-a afectat să dansez online, să fac un sincron online, și cumva m-am legat de lucrul ăsta, că asta m-a deranjat sau n-am crezut în emoția online. Și atunci cuvintele erau legate de asta… și, da, acolo nu simțeam că trebuie să vin cu o interpretare facială pentru că aveai la ce să te raportezi, aveai multe informații, imaginea, cuvântul, mișcarea corpului, plus că era și vitrina care ne intermedia. Chiar simțeam la un moment dat că parcă s-a înțepenit fața mea – eram poate prea concentrată la cuvinte sau la ce făceam acolo -, după care am spus: „Hai să mă relaxez un pic și să implic și fața”. Nu știu cât, neapărat, a ajutat sau a transmis mai mult dar mi-a plăcut să o dezmorțesc un pic și s-o implic si pe ea. Dar în unele contexte nu e nevoie, pur și simplu, că e mai instalaționist, e mai muzeal, e mai sculptural, nu îți vine să implici expresiile faciale.”
Simona Dabija despre performance-ul „INT.EXT.”, într-un interviu cu Ioan Big pentru Zile și Nopți
Articol complet: https://www.zilesinopti.ro/articole/33529/performing-arts-simona-dabija-miscarea-vine-ca-un-infinit-din-corp