Archives: Events

„Viață Bună” de Daniel Brooks, în regia lui Theodor Cristian Popescu, explorează complexitățile iubirii, dezvăluind șase perspective prinse într-un dialog intens despre experiențe emoționale și vulnerabilitate. Spectacolul, montat în premieră națională, transformă scena Teatrelli într-un spațiu în care publicul devine martor la confruntări emoționale intense, amplasat pe toate cele patru laturi ale unei camere închise.

Într-un decor încărcat de simbolism, dominat de un covor roșu și perne moi care evocă atât confortul familiar al unei case, cât și teatralitatea unui ritual, se dezvăluie vulnerabilități și secrete ascunse, într-o atmosferă ce se naște din aburii de vin roșu. Într-o convenție la limita oniricului, scenele iau naștere din această beție, din acest alcool al minților înfierbântate în căutarea definiției dragostei. O meditație asupra trecerii timpului, asupra refuzului de a renunța la tinerețe și a procesului dureros al împăcării cu imposibilitatea de a opri clipa.

Producția „Viață Bună” s-a dezvoltat pe baza unui proces artistic început anterior, odată cu prima etapă de producție (work in progress) a spectacolului, prezentată publicului în decembrie 2023 sub forma unei lecturi performative, urmată de o discuție cu publicul.

„Viață Bună” de Daniel Brooks

Regia: Theodor-Cristian Popescu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat
Asistent regie: Răzvan Enciu

Distribuție: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai / Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu / Costin Stăncioi

Recomandare de vârstă: 16+

Realizat cu sprijinul Canada Council for the Arts

Partener: Teatrul Țăndărică

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica: Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul: Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul: Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra: Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian: Daniel Măndiță
Corepetitor: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei: Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist: Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă: Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

„Viață Bună” de Daniel Brooks, în regia lui Theodor Cristian Popescu, explorează complexitățile iubirii, dezvăluind șase perspective prinse într-un dialog intens despre experiențe emoționale și vulnerabilitate. Spectacolul, montat în premieră națională, transformă scena Teatrelli într-un spațiu în care publicul devine martor la confruntări emoționale intense, amplasat pe toate cele patru laturi ale unei camere închise.

Într-un decor încărcat de simbolism, dominat de un covor roșu și perne moi care evocă atât confortul familiar al unei case, cât și teatralitatea unui ritual, se dezvăluie vulnerabilități și secrete ascunse, într-o atmosferă ce se naște din aburii de vin roșu. Într-o convenție la limita oniricului, scenele iau naștere din această beție, din acest alcool al minților înfierbântate în căutarea definiției dragostei. O meditație asupra trecerii timpului, asupra refuzului de a renunța la tinerețe și a procesului dureros al împăcării cu imposibilitatea de a opri clipa.

Producția „Viață Bună” s-a dezvoltat pe baza unui proces artistic început anterior, odată cu prima etapă de producție (work in progress) a spectacolului, prezentată publicului în decembrie 2023 sub forma unei lecturi performative, urmată de o discuție cu publicul.

„Viață Bună” de Daniel Brooks

Regia: Theodor-Cristian Popescu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat
Asistent regie: Răzvan Enciu

Distribuție: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai / Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu / Costin Stăncioi

Recomandare de vârstă: 16+

Realizat cu sprijinul Canada Council for the Arts

Partener: Teatrul Țăndărică

„Viață Bună” de Daniel Brooks, în regia lui Theodor Cristian Popescu, explorează complexitățile iubirii, dezvăluind șase perspective prinse într-un dialog intens despre experiențe emoționale și vulnerabilitate. Spectacolul, montat în premieră națională, transformă scena Teatrelli într-un spațiu în care publicul devine martor la confruntări emoționale intense, amplasat pe toate cele patru laturi ale unei camere închise.

Într-un decor încărcat de simbolism, dominat de un covor roșu și perne moi care evocă atât confortul familiar al unei case, cât și teatralitatea unui ritual, se dezvăluie vulnerabilități și secrete ascunse, într-o atmosferă ce se naște din aburii de vin roșu. Într-o convenție la limita oniricului, scenele iau naștere din această beție, din acest alcool al minților înfierbântate în căutarea definiției dragostei. O meditație asupra trecerii timpului, asupra refuzului de a renunța la tinerețe și a procesului dureros al împăcării cu imposibilitatea de a opri clipa.

Producția „Viață Bună” s-a dezvoltat pe baza unui proces artistic început anterior, odată cu prima etapă de producție (work in progress) a spectacolului, prezentată publicului în decembrie 2023 sub forma unei lecturi performative, urmată de o discuție cu publicul.

„Viață Bună” de Daniel Brooks

Regia: Theodor-Cristian Popescu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat
Asistent regie: Răzvan Enciu

Distribuție: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai / Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu / Costin Stăncioi

Recomandare de vârstă: 16+

Realizat cu sprijinul Canada Council for the Arts

Partener: Teatrul Țăndărică

„Viață Bună” de Daniel Brooks, în regia lui Theodor Cristian Popescu, explorează complexitățile iubirii, dezvăluind șase perspective prinse într-un dialog intens despre experiențe emoționale și vulnerabilitate. Spectacolul, montat în premieră națională, transformă scena Teatrelli într-un spațiu în care publicul devine martor la confruntări emoționale intense, amplasat pe toate cele patru laturi ale unei camere închise.

Într-un decor încărcat de simbolism, dominat de un covor roșu și perne moi care evocă atât confortul familiar al unei case, cât și teatralitatea unui ritual, se dezvăluie vulnerabilități și secrete ascunse, într-o atmosferă ce se naște din aburii de vin roșu. Într-o convenție la limita oniricului, scenele iau naștere din această beție, din acest alcool al minților înfierbântate în căutarea definiției dragostei. O meditație asupra trecerii timpului, asupra refuzului de a renunța la tinerețe și a procesului dureros al împăcării cu imposibilitatea de a opri clipa.

Producția „Viață Bună” s-a dezvoltat pe baza unui proces artistic început anterior, odată cu prima etapă de producție (work in progress) a spectacolului, prezentată publicului în decembrie 2023 sub forma unei lecturi performative, urmată de o discuție cu publicul.

„Viață Bună” de Daniel Brooks

Regia: Theodor-Cristian Popescu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat
Asistent regie: Răzvan Enciu

Distribuție: Ana Bianca Popescu, Cristian Popa, Cristina Toma, Gabriel Răuță, Silvana Mihai / Cătălina Romaneț, Vlad Ionuț Popescu / Costin Stăncioi

Recomandare de vârstă: 16+

Realizat cu sprijinul Canada Council for the Arts

Partener: Teatrul Țăndărică

E ceva vindecător în a le da oamenilor un obiect al urii lor

„Dușmănie v.2.0” (scris și regizat de Gabriel Sandu) este un spectacol interdisciplinar despre nevoia de intimitate, apartenență și dorința de a controla povestea despre noi înșine, pe care o lăsăm mai departe celorlalți.

Spectacolul aduce în prim plan trei personaje contradictorii, legate între ele de un trecut traumatic: Ioana (Mihaela Teleoacă), membră a fostei securități, logopedul lui Nicolae Ceaușescu și omul din spatele rostirii discursurilor dictatorului, care ajunge să devină personaj principal al unui film documentar semnat de Alina (Oana Pușcatu). Între cele două se află Andrei (Alex Mirea), nepotul Ioanei, un tânăr plin de talent artistic, însă marcat de un parcurs anti-social și de singurătate, fiind crescut exclusiv de către bunica sa. Totul ia o turnură neașteptată când filmul documentar realizat de Alina câștigă un premiu important. În urma vizibilității și atenției pe care evenimentul o generează, viața celor trei personaje se schimbă definitiv, iar publicului i se dezvăluie trecutul traumatic care le leagă.

Cu o puternică componentă video, „Dușmănie v.2.0” chestionează cât este adevăr și cât este ficțiune în genul de film documentar și explorează ce se întâmplă la nivel individual atunci când poveștile complicate sunt prezentate public într-o manieră simplificată sau chiar manipulatoare.

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Light design: Sabina Reus & Andrei Ignat

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Revista Teatrul Azi și Fundația Culturală „Camil Petrescu” vă invită la o întânire cu regizorul austriac Felix Hafner, la Teatrelli.

2 noiembrie, ora 11.00 – 11.45

DIALOG  între FELIX HAFNER și criticul de teatru IRINA WOLF și prezentarea numărului 3,4/ 2024 a Revistei TEATRUL AZI în care se regăsește o analiză a creațiilor regizorului austriac.

2 noiembrie, ora 12.00 -14.00

MASTERCLASS susținut cu studenții la regie de teatru și teatrologie (deschis și publicului larg)

„Procesul unui proiect de teatru interdisciplinar bazat pe producția METAMORPHOSEN* – cu accent pe metodele de lucru colective”

INTENȚIE: „Recentul meu proiect METAMORPHOSEN* la Vereinigte Bühnen Bozen (Bolzano) a fost o producție interdisciplinară între piesă de teatru (text dezvoltat în timpul repetițiilor) și concert pop, cu premiera în ianuarie 2024. Voi parcurge toate etapele de formare a ideii proiectului, punerea laolaltă a conceptului cu muzica, scenografia și coregrafia, precum și procesul de repetiții pentru dezvoltarea textului împreună cu ansamblul. Vreau să mă concentrez asupra metodelor de lucru colaborativ – cum să încorporăm ideile și munca tuturor celor implicați în echipă și cum pot fi realizate structuri non-ierarhice de lucru împreună în teatru.”

Trailer METAMORPHOSEN* https://www.youtube.com/watch?v=4lKbFMVTYrQ

Evenimentul se va desfășura in limba engleză. Dialogul între FELIX HAFNER și criticul de teatru IRINA WOLF va beneficea de traducere în limba română.

Intrare liberă, pe bază de rezervare.

Eveniment realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac

Parteneri: TEATRELLI, UNATC „I.L. Caragiale”

***

Felix Hafner (n. 1992, Voitsberg, Stiria) austriac, regizor şi actor de teatru. Background-ul său familial face parte tot din lumea artelor, cu ambii părinţi muzicieni, iar bunicul său, Anton Hafner, pictor. A studiat actoria şi regia de teatru la Seminarul „Max Reinhardt”, unde a absolvit în 2016. Încă din anii de formare a lucrat ca regizor și actor independent. Debutul său este marcat de primirea, în 2017, a Premiului Nestroy pentru Mizantropul, spectacol a cărui regie o semnează.

Bogata sa teatrografie adună numeroşi autori de limbă germană, clasici şi contemporani deopotrivă. Totuşi, regăsim o preocupare pentru transpunerea scenică a unor cunoscute romane: Portocala mecanică de de Anthony Burgess, Evadare fără sfârșit de Joseph Roth, Minunata lume nouă de Aldous Huxley, Demonii de F. Dostoievski, Mărturisirile escrocului Felix Krull de Thomas Mann.

De-a lungul carierei sale a lucrat la Volkstheater din Viena, Landestheater Innsbruck, Landestheater Niederösterreich, Tiroler Landestheater și Volkstheater din München, Dramaforum Graz ş.a.

Împreună cu Emily Richards, Jennifer Weiss (dramaturge) şi Anna Wielander (jurnalistă), fondează Institutul pentru Media, Politică şi Teatru. În acest context, lucrează într-o manieră interdisciplinară, fiind preocupaţi de relaţia dintre teatru și jurnalism. Echipele mixte de creaţie îşi propun intense procese de cercetare, pe durata a luni de zile, completate de discuții de fond cu experți din diverse domenii, pentru a pune bazele fiecărui proiect teatral. Aceştia consideră că mijloacele senzoriale ale teatrului oferă spectatorului oportunitatea de a experimenta realitatea la alt nivel și de a face vizibile noi contexte.

Website oficial (DE): https://felixhafner.at/

Institutul pentru Media, Politică şi Teatru (DE): https://www.institut-theater.at/

Trailer Herkunft: https://www.youtube.com/watch?v=JNsuT43VlUU

Interviu cu Felix Hafner despre Herkunft, adaptare după romanul autobiografic al lui Saša Stanišić (activaţi traducerea în Engleză): https://www.youtube.com/watch?v=7PG-yWxJHvM

Trailer Minunata lume nouă de Aldous Huxley: https://www.youtube.com/watch?v=c3AlBTrAKYw

Trailer Demonii de F. Dostoievski: https://www.youtube.com/watch?v=lerRs91-lqM

Revista TEATRUL AZI este editată de UNITER prin FUNDAȚIA CULTURALĂ „CAMIL PETRESCU”. Finanțator: Ministerul Culturii

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro