Events Archive - Teatrelli

Nunta lui Decebal

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

Spotlight TEATRELLI: Virginia Landi | spectacolul WITCH IS

Un proiect de: Landi/Mignemi/Paris / Dramaturgie: Francesca Mignemi / Regie: Virginia Landi/ Cu: Giorgia Iolanda Barsotti, Eleonora Paris, Cristiana Tramparulo / Costume: Rossana Gea Cavallo / Muzică și sound design: Andrea Centonza / Lighting design: Laura De Bernardis / Tehnician sunet: Brando Nencini 

Producție: Teatro delle Donne – National Center for Dramaturgy / Cu sprijinul: Toscana Armunia-CapoTrave/Kilowatt Residence Center and Z.I.A. – Zona Indipendente Artistica

Proiect finalist la competiția „Under 35 Directors” a Bienalei de Teatru de la Veneția 2022

„Witch Is” investighează arhetipul femeii vrăjitoare — demonizată, marginalizată, stăpână totuși a propriului corp — și felul în care corpul feminin a fost și încă este un teren al conflictelor sociale și politice. Spectacolul folosește corpul, narativitatea și designul sonor pentru a construi o experiență teatrală tensionată și vizual puternică. Un ansamblu de trei actrițe se află pe scenă simultan, schimbând roluri și susținându-se reciproc într-un cadru care facilitează fluiditatea identităților și colaborarea artistică.

Principalele surse de inspirație ale spectacolului sunt „Malleus Maleficarum”, scris în 1487 de teologii dominicani Heinrich Krämer și Jacob Sprenger, manual ce stabilea criterii pentru identificarea, capturarea și eliminarea vrăjitoarelor și „Caliban and the Witch” de Silvia Federici, eseu care arată cum vânătoarea de vrăjitoare a fost de fapt un război împotriva femeilor, menit să le anihileze puterea socială. A fost un atac împotriva rezistenței pe care femeile, în special cele sărace, o opuneau extinderii relațiilor capitaliste. Vrăjitoare erau considerate toate femeile care nu se încadrau într-un criteriu al „normalității” și care își exercitau sexualitatea dincolo de limitele procreării: femei singuratice, bătrâne, cerșetoare, moașe, tămăduitoare, prostituate, adultere, femei care avortau sau practicau avortul.

Pentru creatorii spectacolului, Vrăjitoarea nu este doar o figură, ci un loc în care se întâlnesc istoria, folclorul, victimele și călăii. Spectacolul se desfășoară din trei perspective: cea a inchizitorilor, cea a femeilor acuzate de vrăjitorie și, în final, cea a femeilor din prezent, care reflectează asupra propriilor corpuri. Cuvântul este explorat în toate posibilitățile sale expresive și sonore: devine poezie, cântec rock, poezie ritmată ca o copilărie, formulă magică, confesiune, instrument de tortură. Actrițele joacă, cântă și dansează, creând mici momente ritualice pentru a spune nu o singură poveste, ci mai multe. Fragmente, piese de puzzle care, mai degrabă decât să alcătuiască un portret unic al Vrăjitoarei, aruncă lumină asupra părților lipsă. Vrăjitoarea este ceea ce nu mai există sau ceea ce este cenzurat. Vrăjitoarea este ceea ce rămâne după rug: duhoarea, cenușa, judecata, amețeala, ecoul unui țipăt în urechi, frica că, mai devreme sau mai târziu, ni s-ar putea întâmpla și nouă.

Regizoarea italiană Virginia Landi este una dintre cele mai interesante voci emergente din teatrul și performance-ul european. A absolvit regia de teatru la Civica Scuola di Teatro Paolo Grassi din Milano în 2017 și artele vizuale la Universitatea IUAV din Veneția în 2014, iar în anul 2018 a fondat împreună cu autoarele Eleonora Paris și Francesca Mignemi compania independentă de teatru Landi/Mignemi/Paris. Din 2023, compania beneficiază de spațiul propriu ZIA (Zona Independente Artistica) la Milano.

Reprezentația va fi urmată de o sesiune de Q&A cu echipa spectacolului și cu regizoarea Virginia Landi, discuție moderată de criticul de teatru Irina Wolf, în limba italiană și română.

Spectacolul „Witch Is” este prezentat de Teatrelli cu sprijinul cu sprijinul Institutului Italian de Cultură București, împreună cu Fundația Culturală „Camil Petrescu” și Revista Teatrul azi.

Spectacolul conține efecte stroboscopice. Nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

Spotlight Teatrelli: Virginia Landi | Atelier de regie și performance

Rise of Desire – atelier de regie și performance cu artista Virginia Landi

2 și 3 octombrie 2025
Teatrelli (Piața Alexandru Lahovari 7)

Revista Teatrul azi și Fundația Culturală „Camil Petrescu” împreună cu Teatrelli, prin sprijinul Institutului Italian de Cultură din București, organizează în zilele de 2 și 3 octombrie 2025, la Teatrelli, atelierul de regie și performance susținut de Virginia Landi, dedicat studenților și tinerilor regizori și coregrafi de până în 35 de ani, selectați în urma unui open-call.

Regizoarea italiană Virginia Landi este una dintre vocile emergente ale noii generații de artiști europeni, recunoscută pentru stilul ei la granița dintre teatru și performance, unde structurile corale, colaborarea colectivă și asumarea politică sunt elemente centrale. Spectacolele sale, precum „Conchita Conchita” și „Witch Is”, investighează corpul politic feminin și dinamica identităților fluide, propunând un tip de teatru intens vizual și sonor, cu un puternic impact social.

Atelierul coordonat de Virginia Landi explorează dorința (desire) ca forță declanșatoare a actului artistic. Dorința nu este instinct, ci o energie care ne leagă de ceilalți și de societatea în care trăim.

Când facem teatru, dorința noastră este mereu politică, pentru că ea ne împinge să vorbim în public și să construim povești pentru lumea din jurul nostru. – Virginia Landi

Participanții vor aduce un material personal (imagine, text, cântec, obiect etc.), care va fi baza unor exerciții de improvizație (studii), menite să traducă dorința într-un gest scenic concret. Scopul atelierului: conturarea, în doar două zile, a unui concept nou de performance.

Înscrierea la atelier se face exclusiv pe baza formularului de mai jos, până la data de 29 septembrie 2025.

FORMULAR ÎNSCRIERE LA ATELIER:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScJ4Fehk2f1I2qggFIC02zzn67ac9HFa7lyPVmp5vO9x2iNsg/viewform?usp=sharing&ouid=117239322826644889165

de/Loc de joacă

de/Loc de joacă este un spectacol despre conexiuni, timp și întâlniri între generații. Despre împrietenire prin dans, cărți și universuri reale sau imaginare, explorate prin mijloace artistice și ludice. Conceput sub forma unui joc performativ, „de/Loc de joacă” parcurge hărți temporale și evenimente personale, profesionale și globale, transformând corpul într-o arhivă vie. Două generații, două perspective, două lumii se întâlnesc și își suprapun experiențele prin mișcare, povești și explorarea coincidențelor, construind o cartografie a memoriei colective.

Intențiile din acest proces de creație pornesc de la întâlnirea pe care coregrafa Mădălina Dan (44 ani) o are cu Matei Nițulescu (9 ani) și se dezvoltă în jurul temporalității proiectate spre trecut, viitor, prezent, prin borne temporale ale celor doi și (de)sincronizări de ani. Prin prezența și perspectiva unui copil de 9 ani, prezent pe scena culturală românească ca spectator și cursant, „de/Loc de joacă”  își propune să documenteze un peisaj cultural în continuă transformare. Forma de arhivare activă este conturată într-un format interdisciplinar în dialog cu artistele Maria Mandea și Miruna Radovici pentru realizarea scenografiei ca boardgame și a costumelor, cu sound designerul Denis Bolborea, videograful Mihai Stan și curatoarea Alexandra Mihali

Prin intersecția limbajelor artistice și a desfășurării sub forma unui joc performativ, spectacolul creează un cadru imersiv în care relația cu timpul se realizează prin coincidențe și conexiuni personale, memoria fiecărui performer în parte fiind suprapusă cu una colectivă, istorică. „de/Loc de joacă” devine o reflecție asupra unei prietenii dincolo de generații și a modului în care trăirile individuale pot deveni parte dintr-o istorie comună.

de/Loc de joacă

Un performance de Mădălina Dan

Cu: Mădălina Dan și Matei Nițulescu

Scenografie: Maria Mandea

Costume: Corina Boboc

Costume pictate de: Miruna Radovici

Univers sonor: Denis Bolborea

Video: Mihai Stan

Lighting design: Andrei Ignat

Consultant artistic: Alexandra Mihali

Mulțumiri: Teatrul Masca, Teatrul Național

O producție creart / Teatrelli

Un prim execițiu al acestui spectacol a fost prezentat în cadrul ediției de anul trecut a Festivalului Național de Teatru – FNT, cu titlul „Fuga de dungi”. Spectacolul a fost dezvoltat la Teatrelli în perioada ianuarie – martie 2025, montarea finală a producției creart / Teatrelli va avea premiera pe 28 și 29 martie.

—-

Interesată de coabitarea dintre artă și viață, Mădălina Dan dezvoltă formate prin care personalul și arta se conturează ca arhivă. În procesul de a-și documenta, colecta și auto-istoriciza în mod sistematic munca artistică, dar și patrimoniul personal, caută un raport mai direct cu timpul, cu contexte și transformări și cum pot fi ele reperate și contextualizate. 

Mădălina Dan este coregrafă și performer, activă pe scenele internaționale, dar și foarte prezentă și implicată în contextul coregrafic local. Este absolventă a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București și a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secţia Coregrafie; tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. Între 1998 și 2003, a fost membră a companiei de dans „Oleg Danovski” din Constanţa. Între 2014-2016, a studiat în Berlin la HZ (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) în programul masteral SoDA (Solo/Dance/Authorship). În 2015, primește Premiul CNDB, iar în 2016 este Artistă asociată a Centrului Național al Dansului București. Este implicata in programul de mentorat din cadrul Academiei de Dans și Performance, program intensiv de educație și formare în dansul contemporan, desfasurat la Centrul National al Dansului.  Lucrările sale au fost prezentate la Springdance Festival Utrecht, Balkan Dance Platform – Novi Sad, eXplore Dance Festival – București, Temps d’Images – Cluj, SouthBank Center & Chisenhale Dance Space – Londra, Fabrik Potsdam, Hebbel am Uffer – Berlin, TanzFabrik-Berlin, Tanzquartier Wien, Dance Theater Workshop – New York, Firkin Crane-Cork, Alta Theater – Praga, Art Stations Foundation – Poznan, Sophien Saale – Berlin, FFT Düsseldorf, Impulse Festival- Mulheim, Lyon Dance Biennale, Schauschpiel Leipzig, Hellerau – Dresda, Bozar- Bruxelles, Sarralves Museum of Contemporary Art- Porto etc.

Matei Nițulescu. Spectator dedicat și critic atent de dans contemporan și teatru, cursant conștiincios al workshop-urilor destinate profesioniștilor acestori lumi, performer, coregraf și actor pe scenele TNB, FNT, CNDB, ARCUB în spectacole proprii sau colaborări, membru onorific și prieten oficial al comunităților de artiști vizuali din București și o prezență obișnuită în atelierelor lor, consumator dependent de literatură și muzică. A lucrat cu și a învățat de la Lucie Eidenbenz, Rakesh Sukesh, Gilda Ghinoiu, Benjamin Kahn, Ioana Mischie, Po-Cheng Tsai, Marian Râlea, George Pleșca, Valentina de Piante, Daniel Wetzel, Elena Zamfirescu, Voicu Mureșan, Mihai Mălaimare, Alexandra Dancs, Vlad Benescu, Smaranda Găbudeanu, Beatrice Tudor, Luiza Dimulescu, Gabriela Toma, Virginia Negru, Sergey Golovnea și mulți alții. A învățat de la ei și de la toți prietenii care fac să se miște lumile lui. Matei a învățat și trăit mult în cei doar nouă ani de viață.

Maria de Buenos Aires

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica:
Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul:
Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul:
Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra:
Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală
: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian:
Daniel Măndiță
Corepetitor
: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei:
Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist:
Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă:
Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

Nunta lui Decebal

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

Premieră – Nunta lui Decebal

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

Nunta lui Decebal

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

Premieră – Nunta lui Decebal

„Nunta lui Decebal” este un spectacol despre familie și prietenie, despre tranziție și visul American, despre dragoste,  despre hazard, trenuri și eclipsa din 99, despre vise și visuri, despre regele Decebal și Bruce Springsteen, despre „Veronica” și spiritualitate, despre distanță și dezrădăcinare și despre golul care s-a lăsat în urma marilor migrări care au avut loc în România la finalul anilor 90.

Acțiunea se întâmplă într-un mic orășel de provincie, pierdut între repere estice și vestice, un orășel care plutește într-o derivă perpetuă. Povestea urmărește mai multe destine care au navigat această perioadă incertă din istoria recentă a României și pune în dialog parinții și copiii acelei generații. Este despre „istoria mare” care-i formată din „mici istorii”.

„Nunta lui Decebal” nu-și propune să-i condamne pe cei care au ales să plece, dar nici nu-i judecă pe cei care au ales să rămână. Spectacolul caută să redea poezia și fragilitatea tranziției. Între biografia intimă a Familiei Popa și istoria colectivă, între comedie și dramă, „Nunta lui Decebal” este, în esență, despre oamenii acelei generații și despre felul în care istoria lor a modelat prezentul.

REGIE: Matei Lucaci-Grünberg

DRAMATURGIE: Eduard Buhac și Matei Lucaci-Grünberg

DISTRIBUȚIE (în ordine alfabetică): Alexandru Papadopol, Dan Pughineanu, Eduard Buhac, Elvira Deatcu, Pamela Iobaji

SCENOGRAFIE: Iuliana Vîlsan

VIDEO: Dilmana Yordanova

SUNET: Andrei Sever

O producție TEATRELLI

zeițe de categoria B

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro