Archives: Events

OXYGEN, piesa controversatului Ivan Vîrîpaev, considerat ca estetică între Quentin Tarantino și Andrei Tarkovski, a avut premiera la Teatrelli în noiembrie 2018.

Spectacolul îmbină într-o cheie performantă diferite forme ale artei: teatru, dans, muzică live și proiecții video, light design, reunind artiști deja bine cunoscuți pe scena culturală bucureșteană.

Cele două personaje, interpretate de Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, sunt doi oameni nemulțumiți de viețile lor, trăite în rutină. Sunt în căutarea unui „oxygen” pe care îl presimt, în căutarea unei șanse la schimbare. Întâlnirea lor este atât de puternică, încât riscă tot ca să trăiască această poveste. Bine și rău, individ și societate, adevăr și minciună, conflict atât de prezent în ființa contemporană – „Oxygen” este o impresionantă poveste de iubire în care nimic nu este imposibil până la capăt și care ți se dăruiește total!

Tu când ai simțit ultima oară că poți să respiri cu adevarat?

„Închipuiți-vă că ceva neașteptat v-a blocat respirația și apoi, tocmai pe când sunteți pe cale de a vă pierde suflul, cea mai proaspătă briză vă inundă! Cam așa se întâmplă cu spectacolul în care Antoaneta Cojocaru umple fiecare dintre cele 60 de necruțătoare secunde ale unui minut cu o infinitate de nuanțe ale candorii reactivate de pasiune. Pe cât de grațioasă, pe atât de persuasivă și pe cât de rafinată, pe atât de determinată într-un continuu balet al emoțiilor. O adevărată provocare pentru partenerul ei de crimă, Daniel Pascariu, de-a ilustra aforismul laureatului Nobel Berdeaev: Omul pare construit din același lemn cu care facem icoane sau bâte.” (Dana Cristescu)

OXYGEN este o producție Teatrelli.

Data premierei: 7 noiembrie 2018.

Durata: 90 de minute

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

De: Ivan Vîrîpaev Cu: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu
Costume: Laura Hîncu
Scenografie: Ileana Zirra
Proiecții video: Sineira Studio (Dorel Mihăilă)
Traducere: Mașa Dinescu
Light design: Ștefan Vasilescu
Fotografie afiș: Vlad Eftenie
Asistent regie: Oana Rainer

Make-up Artist: Mara Rădulescu
Un spectacol de: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica: Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul: Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul: Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra: Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian: Daniel Măndiță
Corepetitor: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei: Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist: Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă: Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din alte perspective:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Partener: Institutul Francez din România

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

Ce înseamnă viața și rutina urbană, prin ochii unuia dintre cei mai renumiți coregrafi români, într-o producție inovatoare Teatrelli.

Florin Fieroiu – regizor și coregraf, Vlaicu Golcea – compozitor și performer;

Cristina Milea – scenograf, Elise Wilk – dramaturg și Ioana Ilaș-Bodale – artist vizual;

alături de o echipă special aleasă de performeri: Nicoleta Lefter, Alexandra Mihaela Dancs / Simona Dabija / Paul Cimpoieru / Denis Bolborea / Eliza Trefaș / Sergiu Diță;

aprofundează relația noastră cu orașul în care trăim și felul în care corpul se manifestă în noile metropole, într-o producție marca Teatrelli care își propune să valorizeaze creatorii independenți și să provoace publicul.

URBAN GIF SHOW este un spectacol inovator despre oraș (implicit despre București) și despre felul în care corpul se manifestă în el. Pornind de la doi termeni contemporani și două practici celebre deja, inclusiv în comportamentul social media, repere între care ne ducem viața din ce în ce mai des – jpeg și GIF –, spectacolul recontextualizează rolul corpului uman, mișcarea și esența într-o înlănțuire de combinații artistice și tehnice unice.

Publicul va redescoperi, cu alți ochi, gesturi pe care le facem ca rutină a traiului în oraș, acțiuni care își găsesc originile în cele mai simple și aparent banale activități cotidiene, recompuse și reformulate dintr-o perspectivă artistică unică.

Un nou tip de experiență performativă, cu un instrument specific programelor de animație

În contextul unei necesități a valorizării artiștilor români independenți și a abordărilor contemporane pe scenele românești, URBAN GIF SHOW aduce un nou tip de experiență performativă pe scena culturală bucureșteană, utilizând o practică artistică nouă – neutilizată până în prezent – inspirată din instrumentarul de lucru specific programelor de animație –secvențatorul, acesta devenind în spectacol un instrument virtual de lucru, ca un fel de auto-programare corporală.

Astfel, noua producție Teatrelli își propune să fie un adevărat laborator de cercetare artistică, rezultatul acestui demers fiind un spectacol care oferă îndeajuns de multe tipuri de expresie, astfel încât fiecare tipologie din public să poată rezona cu cel puțin un element din ceea ce vede/aude/simte.

Libertate și provocare pentru spectacor

Spectatorul nu primește un mesaj de tip narativ, concret, ci i se expun multe idei, asemeni unui puzzle sau unor ferestre specifice softurilor IT care se deschid și se suprapun, exprimate in imagini sau micro-acțiuni, asamblate într-un context non-narativ.

Astfel, publicul este provocat să redescopere și să chestioneze identitatea urbană, într-un carusel vizual plin de surpriză, mișcare și poezie urbană.

Expresia comună a două generații de artiști

URBAN GIF SHOW este expresia comună a cel puțin două generații de artiști români, dintre care unii au marcat în mod decisiv spațiul cultural contemporan:

Florin Fieroiu (concept), Vlaicu Golcea (muzică) Cristina Milea (scenografie), Elise Wilk (poeme urbane), Ioana Ilaș-Bodale și Mircea Ilaș (video și grafică).

Performeri: Nicoleta Lefter, Alexandra Mihaela Dancs / Simona Dabija / Paul Cimpoieru / Denis Bolborea / Eliza Trefaș / Sergiu Diță.

Distribuția spectacolului a fost selectată în urma unui atelier-casting la care s-au înscris peste 150 de actori și dansatori.

Spectacolul s-a clasat pe locul 4 în topul celor mai bune 10 spectacole din București, din 2019, într-un clasament realizat de revista „Zile și Nopți”: https://www.zilesinopti.ro/articole/28413/care-a-fost-spectacolul-anului-2019-in-bucuresti

O instalație de sunet cu intervenții performative de / cu Simona Dabija & Vlaicu Golcea

Producție prezentată în cadrul programului creart / TEATRELLI „Spectacole independente în premieră”

Coregrafa Simona Dabija și compozitorul și muzicianul Vlaicu Golcea te invită la “RETRO REC”, un proiect interdisciplinar care documentează istoria orală a culturii de clubbing și petrecere a timpului liber din București, adresând exploratoriu ultimii 60 de ani. 

*************

RETRO REC | Performance multimedia (40′)

26, 27.09, 03, 04.10 — câte două reprezentații pe zi, de la orele 19:00 și 20:00

| Intrare pe bază de bilet |

Ultimele reprezentații, de pe 26 septembrie și 3 octombrie, vor fi urmate de discuții cu publicul. 

Cu o abordare transgenerațională, RETRO REC se bazează pe poveștile reale a șase locuitori ai orașului, de diferite vârste și cu experiențe variate, pentru a reconstrui și reinterpreta istoria ritmică a cartierelor capitalei. Instalația integrează creativ echipamente audio vechi pentru a crea o experiență sonoră ce reflectă schimbările sociale și culturale ale orașului. Intervențiile performative ale coregrafei completează peisajul sonor cu pasaje coregrafice și ritmice documentare care oferă o experiență multisenzorială și interoghează relația dintre corp, sunet, spațiu și identitate comunitară. Evenimentul include și două sesiuni de discuții cu publicul, angajând publicul într-un dialog intergenerațional.

„În RETRO REC bpm-urile atribuite diferitelor perioade creează situații performative în care corpul devine un instrument reflexiv al memoriei ritmice colective. Pe măsură ce corpul meu se sincronizează cu universul sonor, se generează o transformare a bpm-ului, similară cu mixajul unui DJ, care îmbină diferite piese și tranzitează de la un ritm la altul. În instalație, natura corpului este de-o potrivă fizică și tehnologică, devenind o reprezentare vizuală a ritmului, o cutie de rezonanță care fluctuează în funcție de numărul de bătăi pe minut.” – SIMONA DABIJA

RETRO REC | Instalație de sunet (20′, în loop) 

Program vizitare: 

28, 29.09 — orele 12:00 – 16:00

1, 2.10 — orele 16:00 – 19:30

| Intrare liberă |

O sculptură audio amplasată în spațiul de întâmpinare a publicului Teatrelli, alcătuită dintr-o colecție meticuloasă de echipamente vintage, transformă tehnologia analogică într-o formă de artă. Încorporând elemente de design industrial și estetică retro instalația creează un peisaj sonor captivant și funcționează ca un portal temporal. Fiecare aparat este poziționat strategic, contribuind la o compoziție auditivă dinamică care reflectă fragmente diverse ale culturii de club a Bucureștiului. 

„Toate device-urile pe care le numim acum retro au fost, la vremea respectivă – cutting-edge tech. Ele permiteau pe vremea aceea o infuzie de informație sonoră ultra necesară unei lumi expuse absurdului unui sistem totalitar – poate cel mai agresiv, violent, represiv și pervers din toată Europa de Est. Împreună cu Alexandru Andrei, un artist cu o acuitate de maximă rezoluție, care va face curatoriatul și mentenanța tehnică a aparaturii retro, vom pune într-o instalație multi-canal frânturi de informații sonore care ar trebui, prin felul în care sunt dispuse fizic și redate timbral, să permită privitorilor și ascultătorilor accesul la introspecție și de ce nu – visare sau ficțiune – insight-uri ce pot valida un act artistic sincer și autentic.” – VLAICU GOLCEA

*************

CREDITE

un proiect creat de Simona Dabija, Vlaicu Golcea

intervenții performative Simona Dabija

dramaturgie Simona Deaconescu

suport cercetare Ionuț Dulămiță, Bogdan Iancu

design tehnic Alexandru Andrei

design materiale vizuale Ioana Trușcă

comunicare Ruxandra Pătrașcu-Maian

producție Simona Deaconescu

asistent proiect Georgia Elza Măciuceanu

RETRO REC este produs de ART HAZARD, în parteneriat cu creart / TEATRELLI

RETRO REC este un proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București 565. Conexiuni urbane” 2024. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Andrei Ignat

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  „Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare? – Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.