Events Archive - Page 6 of 34 - Teatrelli

Visul luminos al unui Prospero din umbră

Un dialog cu Emil Boroghină

ANOTIMPURILE DIALOGULUI DESPRE TEATRU CU OCTAVIAN SAIU

Eveniment prezentat în cadrul FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SHAKESPEARE de la Craiova

„Un festival dedicat lui Shakespeare în 1994, în Romania, la Craiova?! Nimic din conjunctura în care s-a născut acest eveniment unic nu i-ar fi acordat sorți de izbandă și nimeni nu și-ar fi închipuit atunci că marii regizori ai lumii vor face parte din palmaresul lui. Și totuși, în pofida tuturor obstacolelor, Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova a devenit și a rămas un simbol al calității, cunoscut și recunoscut prin ediții remarcabile care au adus în România nume de artiști deja intrate în istorie: Peter Brook, Eimuntas Nekrosius, Lev Dodin, Robert Wilson, Yukio Ninagawa… Un singur nume rămâne, însă, esențial. Un nume obișnuit și totuși neobișnuit, a cărui valoare sfidează toate așteptările: Emil Boroghină. Visul său a fost de a reuni pe scena Naționalului Craiovean – pe care l-a condus în perioada lui de glorie, fără precedent și fără termen de comparație – figurile legendare ale teatrului mondial. Un vis Shakespearean. Un vis împlinit, devenit realitate printr-o viziune extraordinară și prin sacrificii pe măsură.

Acum, după treizeci de ani de Festival Shakspeare, Emil Boroghină ne va vorbi nu atât despre triumful său deja știut, cât despre suferințe neștiute. Despre prețul scump plătit de el din umbră pentru ca artiștii de pe scenă și spectatorii din sală să se poată bucura de clipe de lumină dăruite în fiecare primăvară. Despre puterea de a merge mai departe, de a trece peste orice. Dar și despre vulnerabilitate, despre teamă. Despre durere, chiar. Despre toate încercările îndurate printr-o neobosită pasiune, printr-o speranță din care s-au înfiripat clipele de neuitat pe care le vom celebra împreună. La Craiova! În ultima zi a acestei ediții aniversare! Simbolic, alături de noi vor fi câțiva dintre artiștii care au înnobilat parcursul festivalului, de la Silviu Purcărete la Robert Lepage. Mai ales, însă, vor fi alături de Emil Boroghină generații de spectatori care îi datorează cele mai frumoase experiențe trăite în preajma lui Shakespeare. Ei sunt personajele principale în visul lui, care poate că nu se va încheia niciodată.” – Octavian Saiu

PREMIERĂ: LOST MOVEMENT

un performance de Nana Biakova (Ucraina)

Spectacol prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului
în cadrul programului creart / Teatrelli „Spectacole independente în premieră”
​​
LOST MOVEMENT
este un performance realizat de coregrafa și artista interdisciplinară Nana Biakova inspirat de Nikolaevul său natal – un oraș-port definit de mișcare și care încearcă să-și găsească ritmul, condamnat acum la un fel de încremenire forțată, fără viața maritimă sau zumzetul vieții cotidiene de acum câțiva ani. În Nikolaevul de azi, obiectele rămân încremenite sau temporar nefolosite: fie că sunt vapoare, macarale, poduri mobile sau obiecte din apartamentul Nanei – rămas gol în timpul unui război care pare că nu se mai termină.

Coregrafa și performerul Nana Biakova, prin intermediul corpului, explorează relația nevăzută dintre obiectele însuflețite și cele fără de viață, dintre limitele și pattern-urile pe care le poate crea memoria. În acest performance, inspirat de Japonia (unde artista a trăit timp de trei ani, până anul trecut) și realitatea războiului din Ucraina, artista combină mișcarea cu arta vizuală și proiecțiile video, folosind forma corporală – un material neutru care ajută navigarea printre pattern-urile memoriei, limitele ei și dansul nevăzut dintre entități umane sau non-umane.

Din 2016, Nana Biakova s-a dedicat explorării și practicii dansului butoh – o formă avangardistă de dans japonez, care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, numit adesea “dansul celor morți.” Explorând această formă profundă de artă, Nana a lucrat cu maeștri Butoh din Japonia, studiind complexitatea dansului Butoh, în special la Keio University Art Archive din Tokyo.

La finalul spectacolului, spectatorii sunt invitați la o discuție cu artista și coregraful Cosmin Manolescu, directorul Fundației Gabriela Tudor.

Performance-ul “Lost movement” a fost creat în Ucraina, în cadrul programului Antonin Artaud Fellowship, un program fondat la Kyiv în 2022 de Proto Produkciia și Opera Aperta Laboratory – inițiativă pe termen lung care are misiunea de a revigora artele performative în Ucraina.

Producția este prezentată în cadrul programului Fellowship Antonin Artaud și este co-organizată de Fundația Gabriela Tudor din București, cu suportul financiar al programului House of Europe.

GAZDA

GAZDA este un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, un eveniment care adună publicul printre muzicieni și strânge muzicienii în rândul publicului. În sufrageria Teatrelli, Mădălina și Alexei, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, vor da lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare. Publicul prezent are aici un loc special – umăr la umăr printre instrumente, toată încăperea este o scenă. 

„Am zis în repetate rânduri că ne place să ne-adunam cu lumea si iată, am creat un cadru pentru genul acesta de întâlniri. Timpul croiește amintiri, iar timpul frumos face dor. Bine ați venit printre noi, simțiți-vă acasă!

Am redefinit sonoritățile românești îmbinând texturi din lumea clasică cu dinamica de dans și forța tribală a bandului alternativ. În muzica noastră lumească se oglindește spațiul de pe unde ne-am tras seva – bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic, așa cum e toată România.” (Mădălina Pavăl)

ORCHESTRA:

Alexei Țurcan: chitară/ acordeon/ voce

Philip Goron: tobe/ percuție

Alex Corlan: bass

Lucian Naste: chitară

Ioana Turcu: flaut

Alice Hristudor: harpă

Diana Ciudin: vioară

Sarah Andreescu: vioară

Mihail Grigore: violoncel/ voce

Răzvan Florescu: vibrafon

Scenografie: Alina Petrovschi

Lighting Design: Alin Popa

Mulțumiri: Marga Dumitrescu

CASTING

Pregătim o nouă producție work in progress la Teatrelli – „Meciul de handbal”, un spectacol realizat de regizorul și dramaturgul Gabriel Sandu, împreună cu Andrea Gavriliu (coregrafie) și Miruna Croitoru (scenografie).

Pentru acest proiect, căutăm actrițe și actori cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, cu aptitudini de mișcare avansate.

Pentru prima etapă a castingului, persoanele interesate sunt rugate să trimită, până pe data 28 martie (inclusiv), pe adresa de email teatrelli@creart.ro, următoarele:

◾️ Fotografie tip portret și fotografie plan întreg;

◾️ Un CV clasic sau narativ;

◾️ Un video de până în 3 minute (link Youtube unlisted) care să conțină: o prezentare profesională succintă, o menționare a aptitudinilor speciale de care dispuneți, dacă este cazul (cântat, mers pe role, acrobații, instrument etc) și câteva cuvinte legate de relația cu teatrul fizic. În acest video nu este necesară prezentarea aptitudinilor respective, este suficientă doar menționarea lor.

Cei care se înscriu în prima etapă a castingului este necesar să fie disponibili pentru primele probe și ateliere programate în zilele de 5, 6 și 7 aprilie, la Teatrelli. Artiștii selectați pentru participarea la a 2-a etapă a castingului vor fi anunțați în data de 2 aprilie.

Perioada de lucru aproximativă: 20 august – 14 septembrie 2024, în București.

Castingul este deschis și studenților de la universitățile de teatru.

Lupte și metamorfoze

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Light design: Sabina Reus & Andrei Ignat

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

„zeițe de categoria B”

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

Lupte și metamorfoze

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Maria de Buenos Aires

„Maria de Buenos Aires” poartă semnătura inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu, promotor al musicalului în România, într-un decor imaginat de Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf român.

Pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, spectacolul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu și beneficiază de participarea lui Emy Drăgoi la acordeon.

În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli este cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Maria de Buenos Aires
Muzica:
Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu
Spiritul:
Gheorghe Visu
Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul:
Lucian Ionescu
Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu
Orchestra:
Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Larisa Retegan – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu
Pregătirea muzicală
: Maria Alexievici
Coregrafie tango argentinian:
Daniel Măndiță
Corepetitor
: Mihai Murariu
Coordonarea muzicală a orchestrei:
Corina și Alexei Țurcan
Make-up Artist:
Mara Rădulescu
Traducerea din limba spaniolă:
Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș realizat de Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Durata: 90 minute

Foto: Andrei Gîndac

Lupte și metamorfoze – PREMIERĂ

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din alte perspective:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

Lupte și metamorfoze – PREMIERĂ

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker
Sound design: Niko Becker
Asistență dramaturgie: Paula Rusu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Partener: Institutul Francez din România

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Sponsor: Jidvei

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.