Page 4 – Teatrelli

Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic GRAND PRIX NOVA la TEATRELLI

În perioada 24 – 27 iunie, am găzduit la Teatrelli, cea de a XII-a ediție a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic GRAND PRIX NOVA.

Organizat de Radio România, evenimentul este dedicat inovaţiei în creaţia de teatru radiofonic.

La ediția de anul acesta, festivalul a fost prefațat, în perioada 20-24 iunie 2024, de atelierul Orizont sonor, adresat tinerilor interesați de creația de ficțiune sonoră.

„Continuăm excelenta colaborare cu Creart (Centrul de Creație, Artă și Tradiție a Municipiului București), care găzduiește cu generozitate festivalul și în 2024 în spațiul intim al sălii sale de spectacole de la Teatrelli București (Piața Lahovari nr. 7). Apropierea între cele două instituții confirmă relevanța internațională a acestui spațiu teatral bucureștean, afirmat în ultimii ani ca gazdă a unor evenimente internaționale și loc al inovației și al experimentului teatral performativ”, se arată în comunicatul festivalului.

Selecția finală a festivalului propune în cele trei categorii de concurs – Drama, Short Forms, Binaural Drama – 27 de producții de top din întreaga lume.

Festivalul este, în primul rând, ocazia întâlnirii față în față a participanților, dar ajunge și oriunde în lume în spațiul virtual, pe platforma www.grandprixnova.ro, pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de YouTube, Grand Prix Nova. 

Pasionații de teatru radiofonic pot asculta pe site-ul www.eteatru.ro, producțiile prezente în festival, însoțite de textele în limba engleză ale acestora (în format pdf).

„Lupte și metamorfoze” în cadrul Bucharest Pride 2024

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

Spectacolul este prezentat în cadrul Bucharest Pride, cel mai amplu eveniment dedicat comunității LGBTQIA+ din România, organizat de asociația ACCEPT.

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.

ZEBRA 2.0

Pe 1 iunie, Teatrelli găzduiește spectacolul „Zebra 2.0” de Saviana Stănescu, în regia lui Jeremy Goren, o producție AnomalousCo & Wistaria Project (SUA).

Un spectacol multimedia care ridică întrebări despre inteligența artificială, umanitate, imigrare, apartenență și conștiință, în centrul căruia se află povestea fermecător de amuzantă a prieteniei ciudate dintre o inteligență artificială și Zina – o femeie imigrantă care face curățenie în laboratorul în care AI-ul „trăiește”.

Spectacolul urmărește cursul relației lor de-a lungul a 50 de nopți, pe măsură ce Al-ul și Zina învață unul de la celălalt și se schimbă reciproc, într-un dialog sincer despre limbaj, iubire, natura existenței, modul în care oamenii se tratează unii pe ceilalți și cum doi inadaptați își pot găsi împlinirea în această lume nebună. Pe măsură ce povestea se îndreaptă spre punctul culminant, personajele sunt treptat – și fizic – subsumate unui film de comedie romantică, proiectat în spațiul de joc, unde se întâlnesc în sfârșit „In Real Life”. (Sau poate că nu?!)

La finalul spectacolului, publicul este invitat la o discuție alături de dramaturga Saviana Stănescu și echipa artistică, moderată de criticul de teatru Oana Cristea Grigorescu.

Regie: Jeremy Goren

Performeri: Timothy Edward Craig („AI”) și Salomé Egas („Zina”) 

Design media și operare live pentru „AI”: John Jannone

Video design și imagine: Michi Zaya + Renee Willoughby

Muzică / Sound design: Ras Badejo

Design materiale promovare: Diana Zhdanova și Zofia Bartos

O producție AnomalousCo – Jeremy Goren, Kathryn Syssoyeva, Diana Zhdanova 

Co-producător: Wistaria Project

Durata: 90 min.

Spectacolul va avea loc în limba engleză.

—-

Saviana Stănescu este o scriitoare româno-americană, care a avut multiple producții ale pieselor sale la New York, obținând premii ca New York Innovative Theatre Award for Outstanding Play („Waxing West” la Teatrul La MaMa) sau includerea în Indie Theatre Hall of Fame. Piesele sale au fost publicate de edituri americane prestigioase precum Samuel French, Smith&Kraus, Applause, NoPassport, ca urmare a unor producții de succes: „Aliens With Extraordinary Skills” (WP Theatre, New York; Teatro La Capilla, Mexico City; Teatrul Odeon), „Ants” (New Jersey Rep), „For A Barbarian Woman” (Fordham/EST), „Lenin’s Shoe” (The Lark), „White Embers” (Theatre Row, New York; Dramalabbet, Stockholm; premiul OOB NYC), „Useless/Organic” (Queens Theatre, TNB), „Toys” (Hudson Theatre LA, Avignon Festival, 59E59 NYC), „Hurt” (Manhattan Repertory Theatre), „What Happens Nex”, „e-Motion” (Cherry Arts), Zebra 2.0 (New Ohio) etc.

În România, piesele sale au fost montate la Teatrul Odeon („Clown Visa”,  Kilometrul Zero – The Revolution Project) și la Teatrul Național București („Organic”). Piesa Savianei „Apocalipsa Gonflabilă”, a câștigat premiul UNITER pentru Cea mai Bună Piesă a Anului în 2000. 

În prezent, Saviana Stănescu este profesoară universitară de scriere dramatică și teatru contemporan la Ithaca College, după ce a predat 8 ani la New York University – Tisch School of the Arts, Columbia University, Fordham University, Strasberg Institute for Theatre&Film, Primary Stages – Einhorn School of Performing Arts (ESPA), Lark Transylvania Playwriting Camp, Centro Cultural Helénico – Mexico City, etc. 

Jeremy Goren este performer, regizor și producător în zona teatrului devised (creații colective) cu accent pe spectacole experimentale, cu tematică socială. A regizat și produs zeci de spectacole, printre care „You Will Make A Difference” („Avant-garde yet deeply felt” – Flavorpill), „Wistaria” („Best of the Capital Fringe” – D. C. Metro Theater Arts), „Sonnet Remix” (împreună cu muzicianul Teerapat Parnmongkol), „Mosh-Pit Daisies” care a avut premiera în cadrul „WP’s Feast Your Famine: a watch-and-play” – un festival de artă și activism creat de Wistaria Project. A lucrat timp de unsprezece ani la Terra Incognita Theatre ca actor, director general și ucenic al directorului artistic Polina Klimovitskaya. În 2015, a obținut un masterat în Artele Spectacolului și Arte Media Interactive de la Brooklyn College.

Jeremy lucrează, de asemenea, cu tinerii, formează actori de toate vârstele și publică constant articole în limba engleză și spaniolă, în principal despre teatru, film și imigrație. 

John Jannone este compozitor, producător de film, regizor de animație și artist video. Proiectele sale sunt în zona artelor spectacolului, muzici improvizate, design interactiv, efecte vizuale și physical computing. Este membru senior al facultății de la Brooklyn College și a predat la Universitatea din Osaka, Hunter College, Pratt Institute și Rensselaer Polytechnic Institute. La Brooklyn College a creat programul M.F.A. în Performance and Interactive Media Arts (PIMA), pe care l-a condus timp de peste un deceniu.

Visul luminos al unui Prospero din umbră

Un dialog cu Emil Boroghină

ANOTIMPURILE DIALOGULUI DESPRE TEATRU CU OCTAVIAN SAIU

Eveniment prezentat în cadrul FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SHAKESPEARE de la Craiova

„Un festival dedicat lui Shakespeare în 1994, în Romania, la Craiova?! Nimic din conjunctura în care s-a născut acest eveniment unic nu i-ar fi acordat sorți de izbandă și nimeni nu și-ar fi închipuit atunci că marii regizori ai lumii vor face parte din palmaresul lui. Și totuși, în pofida tuturor obstacolelor, Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova a devenit și a rămas un simbol al calității, cunoscut și recunoscut prin ediții remarcabile care au adus în România nume de artiști deja intrate în istorie: Peter Brook, Eimuntas Nekrosius, Lev Dodin, Robert Wilson, Yukio Ninagawa… Un singur nume rămâne, însă, esențial. Un nume obișnuit și totuși neobișnuit, a cărui valoare sfidează toate așteptările: Emil Boroghină. Visul său a fost de a reuni pe scena Naționalului Craiovean – pe care l-a condus în perioada lui de glorie, fără precedent și fără termen de comparație – figurile legendare ale teatrului mondial. Un vis Shakespearean. Un vis împlinit, devenit realitate printr-o viziune extraordinară și prin sacrificii pe măsură.

Acum, după treizeci de ani de Festival Shakspeare, Emil Boroghină ne va vorbi nu atât despre triumful său deja știut, cât despre suferințe neștiute. Despre prețul scump plătit de el din umbră pentru ca artiștii de pe scenă și spectatorii din sală să se poată bucura de clipe de lumină dăruite în fiecare primăvară. Despre puterea de a merge mai departe, de a trece peste orice. Dar și despre vulnerabilitate, despre teamă. Despre durere, chiar. Despre toate încercările îndurate printr-o neobosită pasiune, printr-o speranță din care s-au înfiripat clipele de neuitat pe care le vom celebra împreună. La Craiova! În ultima zi a acestei ediții aniversare! Simbolic, alături de noi vor fi câțiva dintre artiștii care au înnobilat parcursul festivalului, de la Silviu Purcărete la Robert Lepage. Mai ales, însă, vor fi alături de Emil Boroghină generații de spectatori care îi datorează cele mai frumoase experiențe trăite în preajma lui Shakespeare. Ei sunt personajele principale în visul lui, care poate că nu se va încheia niciodată.” – Octavian Saiu

PREMIERĂ: LOST MOVEMENT

un performance de Nana Biakova (Ucraina)

Spectacol prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului
în cadrul programului creart / Teatrelli „Spectacole independente în premieră”
​​
LOST MOVEMENT
este un performance realizat de coregrafa și artista interdisciplinară Nana Biakova inspirat de Nikolaevul său natal – un oraș-port definit de mișcare și care încearcă să-și găsească ritmul, condamnat acum la un fel de încremenire forțată, fără viața maritimă sau zumzetul vieții cotidiene de acum câțiva ani. În Nikolaevul de azi, obiectele rămân încremenite sau temporar nefolosite: fie că sunt vapoare, macarale, poduri mobile sau obiecte din apartamentul Nanei – rămas gol în timpul unui război care pare că nu se mai termină.

Coregrafa și performerul Nana Biakova, prin intermediul corpului, explorează relația nevăzută dintre obiectele însuflețite și cele fără de viață, dintre limitele și pattern-urile pe care le poate crea memoria. În acest performance, inspirat de Japonia (unde artista a trăit timp de trei ani, până anul trecut) și realitatea războiului din Ucraina, artista combină mișcarea cu arta vizuală și proiecțiile video, folosind forma corporală – un material neutru care ajută navigarea printre pattern-urile memoriei, limitele ei și dansul nevăzut dintre entități umane sau non-umane.

Din 2016, Nana Biakova s-a dedicat explorării și practicii dansului butoh – o formă avangardistă de dans japonez, care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, numit adesea “dansul celor morți.” Explorând această formă profundă de artă, Nana a lucrat cu maeștri Butoh din Japonia, studiind complexitatea dansului Butoh, în special la Keio University Art Archive din Tokyo.

La finalul spectacolului, spectatorii sunt invitați la o discuție cu artista și coregraful Cosmin Manolescu, directorul Fundației Gabriela Tudor.

Performance-ul “Lost movement” a fost creat în Ucraina, în cadrul programului Antonin Artaud Fellowship, un program fondat la Kyiv în 2022 de Proto Produkciia și Opera Aperta Laboratory – inițiativă pe termen lung care are misiunea de a revigora artele performative în Ucraina.

Producția este prezentată în cadrul programului Fellowship Antonin Artaud și este co-organizată de Fundația Gabriela Tudor din București, cu suportul financiar al programului House of Europe.

GAZDA

GAZDA este un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, un eveniment care adună publicul printre muzicieni și strânge muzicienii în rândul publicului. În sufrageria Teatrelli, Mădălina și Alexei, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, vor da lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare. Publicul prezent are aici un loc special – umăr la umăr printre instrumente, toată încăperea este o scenă. 

„Am zis în repetate rânduri că ne place să ne-adunam cu lumea si iată, am creat un cadru pentru genul acesta de întâlniri. Timpul croiește amintiri, iar timpul frumos face dor. Bine ați venit printre noi, simțiți-vă acasă!

Am redefinit sonoritățile românești îmbinând texturi din lumea clasică cu dinamica de dans și forța tribală a bandului alternativ. În muzica noastră lumească se oglindește spațiul de pe unde ne-am tras seva – bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic, așa cum e toată România.” (Mădălina Pavăl)

ORCHESTRA:

Alexei Țurcan: chitară/ acordeon/ voce

Philip Goron: tobe/ percuție

Alex Corlan: bass

Lucian Naste: chitară

Ioana Turcu: flaut

Alice Hristudor: harpă

Diana Ciudin: vioară

Sarah Andreescu: vioară

Mihail Grigore: violoncel/ voce

Răzvan Florescu: vibrafon

Scenografie: Alina Petrovschi

Lighting Design: Alin Popa

Mulțumiri: Marga Dumitrescu

CASTING

Pregătim o nouă producție work in progress la Teatrelli – „Meciul de handbal”, un spectacol realizat de regizorul și dramaturgul Gabriel Sandu, împreună cu Andrea Gavriliu (coregrafie) și Miruna Croitoru (scenografie).

Pentru acest proiect, căutăm actrițe și actori cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, cu aptitudini de mișcare avansate.

Pentru prima etapă a castingului, persoanele interesate sunt rugate să trimită, până pe data 28 martie (inclusiv), pe adresa de email teatrelli@creart.ro, următoarele:

◾️ Fotografie tip portret și fotografie plan întreg;

◾️ Un CV clasic sau narativ;

◾️ Un video de până în 3 minute (link Youtube unlisted) care să conțină: o prezentare profesională succintă, o menționare a aptitudinilor speciale de care dispuneți, dacă este cazul (cântat, mers pe role, acrobații, instrument etc) și câteva cuvinte legate de relația cu teatrul fizic. În acest video nu este necesară prezentarea aptitudinilor respective, este suficientă doar menționarea lor.

Cei care se înscriu în prima etapă a castingului este necesar să fie disponibili pentru primele probe și ateliere programate în zilele de 5, 6 și 7 aprilie, la Teatrelli. Artiștii selectați pentru participarea la a 2-a etapă a castingului vor fi anunțați în data de 2 aprilie.

Perioada de lucru aproximativă: 20 august – 14 septembrie 2024, în București.

Castingul este deschis și studenților de la universitățile de teatru.

Băiatul văduvă

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard

Cu: Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber

Sound design & music live performance: Ovidiu Zimcea

Traducerea: Diana Nechit & Eugen Jebeleanu

Spectacolul „Băiatul Văduvă” propune o perspectivă curajoasă asupra intimității relațiilor interumane și a stigmatelor încă prezente în societate, fiind conceput după textul autorului Michel Marc Bouchard, intitulat „Tom à la ferme” și ecranizat în anul 2013 de băiatul rebel al cinematografiei, regizorul multi-premiat Xavier Dolan. Patru actori de excepție – Vlad Bîrzanu, Mihaela Sîrbu, Alexandru Chindriș, Cosmina Stratan & câinele Uber – dau viață personajelor care se zbat între  tandrețe și violență, jonglând cu statutul de victime și de călăi, mânați de dorințe înăbușite și porniri animalice. În prim-plan se află povestea tânărului Tom şi călătoria sa în micul oraş de provincie de la ţară, unde locuieşte familia iubitului său, decedat într-un accident de maşină.

Eugen Jebeleanu, artist apreciat atât la nivel național, cât și în plan internațional și laureat UNITER în 2020 pentru cea mai bună regie, este cel care semnează conceptul și regia spectacolului „Băiatul Văduvă”, montarea lui propunându-și să vorbească despre rănile intime și politice ale lumii în care trăim.

Cred că introducerea spectacolului «Băiatul văduvă» în repertoriul Teatrelli reprezintă (re)confirmarea unei schimbări sau evoluții în programul artistic al acestei instituții. Mă bucur să văd că există din ce în ce mai multe instituții de stat care susțin și promovează proiecte artistice care tratează subiecte sensibile și cu siguranță necesare pentru a oglindi lumea contemporană de azi. Spectacolul nostru face parte din programul proiectelor Work in Progress, însă – datorită cererii publicului – această primă etapă s-a transformat într-un spectacol finalizat. Dincolo de temele importante pe care textul lui Michel Marc Bouchard le surprinde, cum ar fi doliul, asumarea homosexualității, sindromul Stockholm sau, pur și simplu, toxicitatea unor povești de iubire, de cuplu sau în sânul familiei, proiectul are în distribuție patru actrițe și actori fabuloși, care reușesc să trezească empatia prin jocul actoricesc între tandrețe și violență, teatru și film. «Băiatul văduvă» se poate defini acum ca fiind un spectacol de teatru «site specific», urmând ca în a doua etapă de work in progess a proiectului meu să lucrez pe un alt text care abordează teme similare cu cele amintite mai sus, din alte perspective, de această dată ale autorului francez Edouard Louis.”, mărturisește Eugen Jebeleanu.

Producția „Băiatul Văduvă” este realizată în parteneriat cu Institutul Francez din România, ca parte a acțiunilor prin care acesta sprijină scena artistică locală. 

Distribuția a fost selectată în urma unui casting la care s-au înscris aproximativ 200 de actrițe și actori.

Durata: 80 minute

Spectacol nerecomandat persoanelor cu alergie la fân.

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

După începerea spectacolului, biletele îți pierd valabilitatea și – din respect pentru artiști – accesul nu mai este permis. Vă mulțumim pentru întelegere!

„zeițe de categoria B”

„zeițe de categoria B” de Alexandra Felseghi, după o idee de și în regia lui Andrei Măjeri, este un spectacol-eveniment care aduce pe aceeași scenă actrițe din trei orașe și trei teatre diferite, aplaudate în spațiile geografice în care joacă, dar mai puțin cunoscute în afara lor: Elena Ivanca (actriță a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca), Ioana Dragoș Gajdó (actriță a Teatrului „Regina Maria” Oradea), Silvia Luca (actriță a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani).

După premiera din luna septembrie 2023, de la București, spectacolul se joacă, pe rând, în toate teatrele co-producătoare: creart/TEATRELLI (inițiatorul proiectului și producătorul principal), Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

„zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative. Un demers care aduce în discuție modalitățile prin care artiștii sunt adesea schimbați asemenea unor piese. Mecanismul dur al artelor strivește personalități sensibile care au făcut performanță într-o altă epocă, îi năucește pe cei prinși între vârste și nu le dă prea multe speranțe celor la început de carieră. Dar vocația nu se perimează, ea își caută porturi noi în care să acosteze, co-creatori care să stârnească mici revoluții personale și să provoace la dialog. 

Experiența sonoră a spectacolului este semnată de Adrian Piciorea, iar costumele sunt o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean.

Noua producție a fost selectată în cadrul unui open call lansat de creart/Teatrelli în 2021, în vederea montării unui spectacol-laborator. Selecția a fost realizată de către un juriu format din Octavian Saiu, Radu Nica, Cristian Ban și Roxana Lăpădat.

zeițe de categoria B
de Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó, Silvia Luca

Regia: Andrei Măjeri

Experiența sonoră: Adrian Piciorea

Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean
Bijuterii: Monom by Georgiana Ciceo

Light design: Andrei Ignat

Make-up Artist: Mara Rădulescu

Producător principal: creart / Teatrelli

Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cu sprijinul: Hotel Caro

Lupte și metamorfoze

Concept și regie: Eugen Jebeleanu
după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis
Scenografie: Velica Panduru
Cu: Măriuca Bosnea, Șerban Ghilvaci, Niko Becker

Sound design: Niko Becker
Video design: Iustin Surpanelu
Asistență dramaturgie: Paula Rusu
Asistență regie: Daniel Săvescu
Lighting design: Sabina Reus & Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu încheie cea de a doua etapă de lucru la Teatrelli – după producția work in progress „Băiatul văduvă” după „Tom à la ferme” de Michel Marc Bouchard –  cu un spectacol care abordează teme similare, însă din perspective diferite:  Lupte și metamorfoze” după romanul „Luptele și metamorfozele unei femei” și fragmente din „Cine l-a ucis pe tata?” de Édouard Louis. 

„Lupte și metamorfoze” este un spectacol despre relația copil-parinte, despre ce moștenim și ce ducem mai departe. Cele două texte scrise de Édouard Louis „Cine l-a ucis pe tata?” și „Luptele și metamorfozele ale unei femei” chestionează raportul nostru cu trecutul, cu noțiunea de familie, implicit cu sentimentul de apartenență. Autorul tratează teme extrem de relevante pentru generația tânără de azi: construcția identității în societatea contemporană, diferențele de clasă socială și impactul acestei disfuncții în viața intimă, descoperirea și asumarea homosexualității, politicul care influențează traiul oamenilor de rând, înfrângerile și ratările individuale și colective dar și speranța că o nouă revoluție populară este posibilă. 

Când am citit prima dată cărțile lui Édouard Louis am fost imediat impactat de tonul franc și fără pudoare pe care autorul îl avea. Faptul că se spun lucrurilor pe nume, fără autocenzură, mi-a trezit interesul pentru a pune în scenă această scriitură crudă și necesară. Am început lucrul la acest proiect în primăvara lui 2023, pe durata cursului pe care îl predau la Masterul de Actorie din cadrul UNATC. Am construit spectacolul pentru acești tineri actori, pentru a-i pune în valoare ca artiști creatori și pentru a crea un cadru în care vocea acestei noi generații să fie auzită. Intersecția dintre problemele generației lui Édouard Louis (care e și a mea) cauzate de confruntările cu propriile rădăcini din mediul familial rural francez și frământările noii generații din România cu visele și deziluziile sale, cu luptele sale în combaterea arhaismului și a patriarhatului dar și ieșirea din invizibilitate cu privire la abuzurile din campul muncii și protestele sale împotriva corupției și sistemului de sănătate contaminant de supremația banului, e cheia conceptului regizoral. 

„Lupte și metamorfoze” este, nu în ultimul rând, un gest onest despre condiția umană, o mărturie despre feminism, diversitate, victime și călăi. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? În contextul unui viitor incert, în care războaiele vor fi lăsat consecințe devastatoare, în care frontierele par tot mai prezente, ce putem clădi pentru o artă a reconcilierii care să permită să trăim experiențe colective salvatoare?Eugen Jebeleanu

O producție creart/TEATRELLI din seria spectacolelor / performance-urilor work in progress.

Durata: 90 min.

Proiect realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Partener media principal: Radio Guerilla

Parteneri media: Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, IQads, happ.ro

Mulțumiri: Teatrul de Animație Țăndărică, Muzeul Istoriei și Culturii Queer din România

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Nerecomandat persoanelor cu sensibilitate la fum de scenă.