Archives: Events

„Mon Cabaret Noir” este un demers unic, complex și emoționant. Pornește de la povestea Anitei Berber – dansatoare, coregrafă, actriță și fotomodel de mare succes din anii 1920, epoca de aur a cabaretului. Deloc cunoscută la noi, a fost o personalitate avangardistă, rebelă și excentrică, cu un destin demn de un scenariu de film. Atunci când a început să pună în scenă Mon Cabaret Noir, coregraful Răzvan Mazilu s-a inspirat din poveștile și locurile pe care le-a descoperit vizitând Berlinul pentru documentare.Celebrul coregraf Răzvan Mazilu are un rol mut în spectacol, exprimat doar prin dans și expresie. Alături de el, pe scenă sunt actrițele Ilona Brezoianu, Anca Florescu, Alina Petrică și Ana Bianca Popescu. Spectacolul durează o oră și 20 de minute și invită publicul să pătrundă în lumea cabaretului berlinez, încărcată cu erotism, viață de noapte, libertate sexuală totală, droguri și alcool, unde nimic nu este prea bizar și totul este permis pentru experimentare.

„Mon Cabaret Noir provoacă prin erotism și sondează părțile întunecate ale personalității noastre. Provoacă, în primul rând, ideea de libertate – aș putea spune că este o pledoarie pentru libertatea ființei, o ființă scuturată de toate prejudecățile și toate regulile pe care societatea le impune. Este un gen de demers cu care publicul nu este obișnuit: un spectacol total, cu teatru, coregrafie, muzică și foarte multă culoare. Este făcut cu profesionalism, am încercat să ridicăm o ștacheta în această idee a spectacolului total. Este foarte bine documentat și, nu în ultimul rând, îmi place să cred, temele și ideile din spectacol ating niște corzi neștiute sau uitate din sensbilibiltatea spectatorilor.” , a declarat Răzvan Mazilu.

Data premierei: 29 septembrie 2015.

Durata: 80 de minute

Spectacolul nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Concept, regie, coregrafie, costume: Răzvan Mazilu

Cu: Ilona Brezoianu, Anca Florescu, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu, Răzvan Mazilu

Decor: Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru

Sound design: Mihai Dobre și Gabriel Baruta

Texte: Dan Mihu, Salvador Dali, Edith Piaf, Joe Jenčík

Asistent regie-coregrafie: Silvia Călin

Light design: Alin Popa

Make-up Artist: Dora Codiță `

Pregătire muzicală: Ana Cebotari

Turneul Național ”Legends”: Classic Rock Meets Contemporary Classics

În perioada 26 martie – 9 aprilie 2020, flautistul Matei Ioachimescu și PERCUSSIONescu (Irina Rădulescu – marimbă, Răzvan Florescu – vibrafon) vor porni în turneul național “Legends”, proiect în cadrul căruia vor susține concerte în 12 orașe din România. Singurul concert de la București este programat la TEATRELLI, în data de 9 aprilie, de la ora 19.00.

“Legends” aduce publicului din România o nouă perspectivă asupra clasicilor muzicii rock, ”trecuți” prin filtrul unor interpreți de muzică clasică, la trei instrumente cu o sonoritate specială.

Led Zeppelin, Metallica, Iron Maiden, Aerosmith, Nirvana, Depeche Mode, King Crimson, Deep Purple sunt doar câteva dintre marile ”legende” prezentate într-un program electrizant de cea mai înaltă ținută. Cu un concept în care Classic Rock Meets Contemporary Classics, “Legends” este un proiect inovator, atractiv și emoționant deopotrivă, fiind dezvoltat alături de compozitori contemporani români și străini, pentru o formulă camerală unică în România – flaut, marimbă și vibrafon.

Compozitorii care se vor alătura proiectului “Legends” sunt: Jorge Rojas (compozitor venezuelean, colaborator al celebrei orchestre Simon Bolivar), Margareta Ferek-Petric (compozitoare austriaco-croată, director al Music Biennale Zagreb, câștigătoare a Premiului Orașului Viena și a altor numeroase premii) Sabina Ulubeanu (compozitoare prolifică, director al InnerSound New Arts Festival, recent prezentă cu lucrarea simfonică #justacomposer  în cadrul Festivalului George Enescu 2019), Jacob Elkin (compozitor din New York, prezent în mari festivaluri internaționale de muzică contemporană), Mihai Măniceanu (compozitor și pianist multipremiat, profesor asistent la Universitatea de Muzică din București), Gabriel Mălăncioiu (profesor de compoziție la Universitatea de Vest din Timișoara, cu lucrări interpretate de către ansambluri prestigioase în întreaga lume) și  Andrei Petrache (Premiul de Creativitate acordat de către UNATC și ARCUB în 2018, compozitor și interpret de muzică contemporană, dar și de cross-over sau world music).

Matei Ioachimescu – flaut

Celebrul compozitor finlandez Kalevi Aho afirma despre Matei Ioachimescu: „Face parte dintre cei mai mari flautiști pe care i-am ascultat.” Matei Ioachimescu este recunoscut pentru interpretările repertoriului baroc, modern, dar și pentru recitaluri cross-over, susținând o activitate concertistică impresionantă. Este absolvent al Universității de Muzică din Viena, oraș în care s-a și stabilit. De-a lungul carierei sale a obținut mai multe importante distincții și burse (precum cele de la Fundația Thyll-Dürr sau Yehudi Menuhin Foundation), a colaborat cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni internaționali și a concertat pe renumite scene din Europa și Japonia, precum: Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Conservatorio Santa Cecilia, Budapest Music Center sau Suntory Hall. Albumul de debut, intitulat “Lumiere” și realizat în colaborare cu pianista Cătălina Butcaru, este considerat de către criticii de specialitate un produs de referință pentru aceste două instrumente. Ca solist prezintă atât concerte clasice, cât și prime audiții ale unor compozitori contemporani, alături de orchestre filarmonice din țară și din străinătate. Pentru activitatea sa intensă și calitatea înaltă a proiectelor susținute, i-a fost încredințat titlul de “Ambasador al Integrării” în anul 2013 de către Ministerul de Externe al Austriei. Este invitat ca membru al juriului în competiții internaționale și susține workshop-uri în Austria, Japonia, Ungaria, România și Croația.

www.mateiioachimescu.com

PERCUSSIONescu (Irina Rădulescu – marimbă, Răzvan Florescu – vibrafon)

Versatilitatea, sensibilitatea, virtuozitatea și interesul permanent pentru inovație sunt elementele care definesc PERCUSSIONescu, singura formație camerală de percuție din România înființată în anul 2016 de către tinerii muzicieni Irina Rădulescu și Răzvan Florescu. Inițiativa celor doi are ca fundament pasiunea comună pentru muzica de cameră și totodată pentru muzica nouă, precum și afinitatea pentru instrumentele melodice, respectiv vibrafonul și marimba, două dintre cele mai sofisticate și spectaculoase instrumente de percuție. Muzica lor se află la granița a trei stiluri distincte: clasic, jazz și clasic-contemporan.

www.connectarts.ro/proiecte/duo-irina-radulescu-razvan-florescu/

de Ken Ludwig

regia: Șerban Puiu

„Piesa Milionul, nepoatele și milionara este o comedie bulevardieră savuroasă, pe teme shakespeariene, în care tipologiile shakespeariene evoluează în registrul bulevardier, iar situațiile de comedie bulevardieră se construiesc pe canavaua subiectului shakespearian.

Autorul extrage tot ceea ce este mai bun din comedia bulevardieră și din cea shakespeariană și creează un text unic, extrem de original, cu un potențial comic nelimitat, ce oferă prilejul unor recitaluri actoricești de excepție. Acesta este motivul pentru care, ca regizor, am ales acest text; ca să ofer colegilor mei actori bucuria unor roluri comice de excepție.” – Șerban Puiu

Spectacolul reunește mai multe generații de actori, astfel încât tineri debutanți joacă alături de actori în plin avânt profesional, dar și cu actori în deplină maturitate artistică, precum și cu veterani ai scenei.

Milionul, nepoatele și milionara este o producție Teatrelli.

Data premierei: noiembrie 2016

Durata: 2 ore și 45 de minute (pauză 10 minute)

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.

Cu: Adela Mărculescu, Ștefan Velniciuc, Cosmin Seleși/Alexandru Prica, Lucian Ghimiși, Raluca Ghervan, Adelina Toma, Valeria Stoian, Adrian Gheorghe, Alexandru Prica/Alexandru Vlad Munteanu, Vlad Lință, Timotei Grămesc

Regia: Șerban Puiu

Scenografia: Luana Drăgoiescu

Gabriel Croitoru – vioara

Horia Mihail – pian

Turneul Vioara lui George Enescu revine în 2020 cu un prim recital al anului, exclusiv Beethoven, programat pe 20 martie, ora 19, la Teatrelli.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu – supranumită „Catedrala” – pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în 2020 în România şi în întreaga lume, programul recitalurilor având în centru celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor finaliza în toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250.

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi.

Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio, dar și în săli de concerte din Beijing, Londra, Spania sau Portugalia. Iar în 2020 proiectul se pregăteşte să ajungă la Tokyo.

PROGRAM MUZICAL

Beethoven 250

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 1, op. 12 în Re major

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 5 op. 24 în Fa major – „Primăvara”

+++ PAUZA+++

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 9 op. 47 în La major  – „Kreutzer”

OXYGEN, piesa controversatului Ivan Vîrîpaev, copilul teribil al noii dramaturgii ruse, considerat ca estetică între Quentin Tarantino și Andrei Tarkovski, a avut premiera la Teatrelli în noiembrie 2018.

Spectacolul îmbină diferite forme ale artei: teatru, dans, muzică live și proiecții video, reunind artiști tineri, dintre care unii deja bine cunoscuți pe scena culturală bucureșteană, precum actrița și regizoarea Antoaneta Cojocaru și fashion designerul Laura Hîncu.

Cele două personaje, interpretate de Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, sunt aflate în căutarea iubirii totale, în căutarea unui „oxygen” pe care îl presimt, în căutarea unei șanse la schimbare și tot ce atrage după ea aceasta, în căutarea unei divinități pierdute. Riscă să trăiască această poveste într-o lume abrutizată și lipsită de empatie, dar întâlnirea lor nesperată este salvatoare pentru amândoi și le oferă un nou început. Bine și rău, conștiință și uitare de sine, individ și societate, adevăr și minciună, conflict atât de prezent în ființa contemporană – „Oxygen” este un spectacol care te face să recunoști măruntul din iubire și din tine, dar care îți dă speranța că poți fi ales să o iei de la capăt. O poveste de iubire în care nimic nu este imposibil până la capăt și care ți se dăruiește total.

OXYGEN este o producție Teatrelli.

Data premierei: 7 noiembrie 2018.

Durata: 90 de minute

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Cu: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu
Costume: Laura Hîncu
Scenografie: Ileana Zirra
Proiecții video: Sineira Studio (Dorel Mihăilă)
Traducere: Mașa Dinescu
Light design: Ștefan Vasilescu
Fotografie afiș: Vlad Eftenie
Asistent regie: Oana Rainer
Un spectacol de: Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu

Gabriel Croitoru – vioara

Horia Mihail – pian

Turneul Vioara lui George Enescu revine în 2020 cu un prim recital al anului, exclusiv Beethoven, programat pe 20 martie, ora 19, la Teatrelli.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu – supranumită „Catedrala” – pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în 2020 în România şi în întreaga lume, programul recitalurilor având în centru celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor finaliza în toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250.

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi.

Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio, dar și în săli de concerte din Beijing, Londra, Spania sau Portugalia. Iar în 2020 proiectul se pregăteşte să ajungă la Tokyo.

PROGRAM MUZICAL

Beethoven 250

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 1, op. 12 în Re major

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 5 op. 24 în Fa major – „Primăvara”

+++ PAUZA+++

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 9 op. 47 în La major  – „Kreutzer”

Gabriel Croitoru – vioara

Horia Mihail – pian

Turneul Vioara lui George Enescu revine în 2020 cu un prim recital al anului, exclusiv Beethoven, programat pe 20 martie, ora 19, la Teatrelli.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu – supranumită „Catedrala” – pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail vor cânta în 2020 în România şi în întreaga lume, programul recitalurilor având în centru celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor finaliza în toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250.

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi.

Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio, dar și în săli de concerte din Beijing, Londra, Spania sau Portugalia. Iar în 2020 proiectul se pregăteşte să ajungă la Tokyo.

PROGRAM MUZICAL

Beethoven 250

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 1, op. 12 în Re major

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 5 op. 24 în Fa major – „Primăvara”

+++ PAUZA+++

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru vioară şi pian nr. 9 op. 47 în La major  – „Kreutzer”