Events Archive - Page 22 of 31

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 26

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din „Ținutul din miezul verii” (regia: Vlad Massaci), o producție a Teatrului Mic.

Mihaela Tulea: „Filmul August: Osage County cu Meryl Streep și Julia Roberts, în regia lui John Wells, este unul dintre preferatele mele. Este o poveste despre femei puternice, despre maturitate, despre oamenii care încearcă să scape de bagajul unui trecut care apasă și doare.

Ținutul lui Vlad Massaci te cucerește încă de la intrarea în sala de teatru. Într-un decor imaginat de Iuliana Vîlsan, interiorul unei case din alte vremuri, cu mobilă veche, tocită de timpul nemilos, oglinzi mari (reflexie a eului), un tapet tern și o masă imensă în mijloc (un nod important în consolidarea oricărui cămin), se desfășoară dramele unei familii disfuncționale. Fiicele reîntoarse în casa părintească ca urmare a sinuciderii tatălui lor, o mamă posesivă și dependentă de antidepresive, tensiunea care plutește-n aer și deznădejdea sunt premisele unui inevitabil conflict. Fracturi sufletești, rupturi între generații, jocuri de putere, toate sunt scoase la iveală pe scena Teatrului Mic, cu încercarea fragilă de a le ameliora sau repara. Un regal actoricesc pentru care merită să revii la teatru în orice anotimp. Asta pentru că eu am văzut spectacolul atât iarna, cât și primăvara și m-au încercat sentimente diferite. Chapeau bas!”

Mihaela Tulea este fotograf de teatru. Autoare a unor articole pentru Nikonisti.ro, ea abordează cu succes mai multe genuri fotografice. Imaginile ei au apărut în publicații naționale și internaționale, printre acestea se numără și celebra revistă franceză Théâtre/Public care a publicat la începutul anului o fotografie din spectacolul lui Radu Afrim „Dacă am gândi cu voce tare”, realizată de Mihaela Tulea. Tot ea a semnat anul trecut, în luna martie, fotografiile expoziției „Frumusețea nevăzută”, organizată de Teatrul Odeon. De asemenea, Mihaela Tulea a fost selectată în expoziția centrală a celei de-a 2-a ediții a festivalului de fotografie Reforma Photo Days 2 (RPD2), lucrarea ei fiind publicată și pe coperta revistei RPD2.

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 25

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din „Pescărușul” (spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru), o producție a „Laboratorului de noapte” – Teatrul Bulandra.

Mihaela Tulea: „Într-o zi călduroasă de iunie, într-o sală mică a Teatrului Bulandra, cu spectatori care ‘străjuiesc’ scena, și-a deschis aripile spre sufletul meu un ‘Pescăruș’. Nu unul oarecare, ci unul căruia i-a dat viață Antoaneta Cojocaru. E clar că expresivitatea, căldura, emoția și bucuria jocului sunt toate prezente. Și baletul :). Spectacolul-experiment, construit în ‘Laboratorul de noapte’, e asemenea unui zbor, uneori lin, alteori cu turbulențe, zgomotos chiar. Povestea e țesută frumos, curge firesc și aduce în fața publicului actori talentați.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 24

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Visul unei nopți de vară” (regia: Petrică Ionescu), o producție a Teatrului Național din București.

Mihaela Tulea: „’Visul unei nopţi de vară’, montat de Petrică Ionescu pe scena mare a TNB, este un alt spectacol impresionant din punct de vedere vizual. Colaborarea cu Helmut Stürmer a fost una câștigătoare, acesta dovedind încă o dată că poate să creeze lumi de poveste prin minunatele sale decoruri. Sunt de amintit și costumele realizate de Corina Grămoşteanu. Acestea dau viață și culoare întregii montări. Într-un loc mirific, manipulaţi de zânele pădurii, în frunte cu crăiasa lor, Titania, două cupluri de tineri îndrăgostiți și un grup de meşteşugari trec prin tot felul de aventuri stranii și pline de erotism. Personajele fantastice, poveştile de iubire care se fac şi se desfac ca prin vrajă, un Puck poznaș, un Oberon uimitor, măștile, instinctele primare și dorințele de nestăvilit fac din acest spectacol unul plin de energie, numai bun de trăit și simțit.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 23

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Cafeneaua Pirandello” (regia: Mihai Măniuțiu), o producție a Teatrului Regina Maria din Oradea.

Mihaela Tulea: „Sunt de părere că un spectacol de calitate trebuie să fie jucat foarte bine. Actorii sunt individualități artistice unice, iar când universurile lor se întâlnesc, se pot naște lumi fantastice. Dar ce se întâmplă când și vizualul ține piept cu brio? Apare o luptă a intelectului cu organele de simț. Cadrul scenografic captează privirea, cafeneaua-grădină care nu se închide niciodată, gara, luminile, ceasurile desincronizate care ne spun că s-a ‘dereglat’ până și timpul, clovnii sau divele anilor ‘20 sunt elemente care întregesc povestea. Muzica vine să completeze visul frumos de pe scenă, dansurile sunt deopotrivă stricte, ritmice și imprecise, uneori chiar nevrotice. ‘Cafeneaua Pirandello’, spectacolul montat de Mihai Măniuțiu la Teatrul Regina Maria din Oradea, pe un scenariu dramatic al Ancăi Măniuțiu, după texte de Luigi Pirandello, a fost o reamintire a faptului ca viața e ca un vis – locul acela în care imaginația nu are limite.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 22

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Persona” (regia: Radu Alexandru Nica), o producție a Teatrului Odeon.

Mihaela Tulea: „Este unul dintre spectacolele Teatrului Odeon pe care l-am fotografiat într-un sfârșit de decembrie, la data premierei. Scris de Ingmar Bergman, ‘Persona’ este povestea unei actrițe, Elisabeth Vogler, care se retrage în tăcere într-un spital, copleșită fiind de multitudinea de roluri. Sora Alma este cea care-o îngrijește și care, prin jocul ei psihanalitic, reușește să rupă tăcerea actriței, aducându-i vindecarea.

Sunt multe momente speciale între cele două personaje, legătura lor fiind una deosebită. Poziția mea în sală nu a fost cea mai inspirată, însă am încercat să exploatez din plin tot decorul, să mă joc cu punctul de stație, lăsându-mi camera foto la nivelul solului.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 21

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Dacă am gândi cu voce tare” (regia: Radu Afrim), o producție a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Mihaela Tulea: „‘Dacă am gândi cu voce tare’. Radu Afrim. Teatrul Național București. Sala Mare. Festivalul Național de Teatru. Povești urbane. Fragilitate. Deprimare. Nefericire. Vulnerabilitate. Împlinire. Neîmplinire. Melancolie. Sunt crâmpeie de viață, le găsești pe toate în povestea spusă extrem de plastic de Radu Afrim. Locul din care am fotografiat mi-a oferit o vedere panoramică, perspectivele fiind multiple. Imaginile pe care le-am obținut sunt diferite față de cadrele oficiale, sunt trase doar din plonjeu, unghi de care eu nu fug aproape niciodată.

Lansez o provocare: v-ați întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă am gândi cu voce tare?”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 20

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Rambuku” (regia: Mihai Măniuţiu), o producție a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara.

Mihaela Tulea: „Expresivitatea corporală este cuvântul de ordine în acest spectacol al lui Mihai Măniuțiu. Un univers fascinant alcătuit din muzică și ritm, mișcare și nemișcare, ființă și neființă, cuvânt și tăcere și, peste toate, un pic de iubire. Este gândit în cel mai mic detaliu și acest lucru se simte. Coregrafia, costumele, decorurile și muzica contribuie la o acțiune comună: cucerirea totală a spectatorului. Simbolurile folosite sunt sfâșietor de frumoase (sfera solară, piramida umană), dragostea fiind ceea ce le animă – un EL și o EA, fără nume și fără timp.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 19

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Apa vie” (regia/coregrafia: Ștefan Lupu), o producție a Teatrului Mic.

Mihaela Tulea: „Teatrul este bucurie. Dovada clară este ceea ce face minunata trupă de la Teatrul Mic. Un spectacol-basm plin de culoare, muzică, dans, regi, paji, Feți-Frumoși, zâne și minioni. Apa vie este ceea ce căutăm cu toții în viață. Acel ceva miraculos care să ne dea puterea să ne înfruntăm temerile, să putem crede că binele învinge răul și să mergem înainte. Actorii își turează motoarele la maximum, proiecțiile video inundă sala, ritmul este alert, melodiile se succed rapid, totul se îmbină perfect. Voia bună devine molipsitoare, zâmbetele sunt tot mai dese, iar armonia întregului tablou te cucerește. Ce este viața fără o picătură de magie în ea?”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 18

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Faust” (regia: Silviu Purcărete), o producție a Teatrului Național Radu Stanca Sibiu.

Mihaela Tulea: „Nu știu să descriu în cuvinte ce trăiri îmi provoacă acest spectacol. Nu știu ce aș putea să scriu și să nu se mai fi scris deja. Cineva spunea că ‚Faust’ nu e teatru, e pur și simplu DOAR TRĂIRE. Nu-s critic, sunt doar un simplu spectator, dar cred cu tărie că magia care se petrece la Sibiu va face ca ‚Faust’ să rămână în istoria teatrului internațional, se va preda în manualele de profil, va fi un reper important pentru generații de regizori și actori. Silviu Purcărete este magistral. Lumile pe care le creează sunt extraordinare, reușește cu brio să stârnească furtuni, să comprime timpul și să-i rescrie traseul, să te înspăimânte cu fragilitatea graniței dintre Rai și Iad. Catharsis este ceea ce se întâmplă într-o hală industrială dezafectată din mărginimile Sibiului, preț de două ceasuri. Totul începe simplu: cu un râs isteric, cu un demon în straie albe care apucă straşnic cortina şi o smulge din încheieturi. Impactul cu Faust este zdrobitor. Spectatorul pătrunde în cele trei dimensiuni: Cerul, Pământul şi Infernul și îi este martor lui Faust în toată călătoria sa, de la pactul acestuia cu Diavolul, la noaptea Valpurgiei și ridicarea sa la Cer. Decorurile lui Helmut Stürmer sunt fabuloase, producția excelând și la acest capitol. Coloană sonoră semnată de Vasile Şirli însoțește și completează toată această ‚nebunie’, accentuând dramatismul scenelor. Momentul confruntării lui Faust cu Mefisto este preferatul meu. Ofelia Popii este in-cre-di-bi-lă, de-o versatilitate fenomenală, iar Miklós Bács trăiește și respiră parcă Faust.”

Teatrul și fotografia-spectacol: Mihaela Tulea – Episodul 17

„Teatrul și fotografia-spectacol. O poveste în spatele poveștii cu Mihaela Tulea” cu imagini din spectacolul „Deșteptarea primăverii” (regia: Charles Muller), o producție a Teatrului German de Stat din Timișoara.

Mihaela Tulea: „La ‚Deșteptarea primăverii’ în regia lui Charles Muller, producție a Teatrului German de Stat din Timișoara, am fost în cadrul FNT. Recunosc că am ținut morțiș să văd spectacolul, pentru că piesa lui Frank Wedekind a suscitat interesul multor regizori (știam montarea lui Vlad Cristache de la Teatrul Mic și pe cea a lui Michael Mayer de la Teatrul Eugene O’Neill, Manhattan). Tema este una de actualitate: conflictul dintre generații, prăpăstiile care se nasc între cei care refuză să se supună, sunt curioși și vor să exploreze și sistemul anchilozat de norme și tipare. Textul mi-era cunoscut, știam scenele, așa că limba germană nu a mai fost un impediment, mă puteam concentra doar pe actori și fotografie. 🙂 Cu decorul lui Helmut Stürmer nu se poate să nu obții imagini bune. Dincolo de lumini, concept și scenografie, am identificat în trupa de la Timișoara expresivitate și multă emoție, ingrediente fără de care teatrul n-ar putea exista.”